Are oare nevoie Moldova de imn, drapel și stemă noi?

Are oare nevoie Moldova de imn, drapel și stemă noi?

Vladislav Bordeianu

Statalitatea Moldovei are nevoie de o „resetare”, inclusiv de schimbarea simbolicii și atributelor de stat.

Această afirmație a unui politolog a bulversat opinia publică, iar mulți au replicat că inițial trebuie dezvoltată economia, și nu schimbate imnul și stema. Experții menționează să simbolica poate fi schimbată doar atunci cînd vor exista premise cu caracter istoric. În prezent, acestea nu există.

Imnul și Economia

“Imnul Republicii Moldova nu corespunde situației reale din țară și trebuie schimbat, susține politologul, directorul Institutului de Studii Diplomatice, Politice și de Securitate, ex-viceministrul al Afacerilor Externe și Integrării Europene, Valeriu Ostalep. - Țara are nevoie un imn, care să unească populația, nu să o divizeze, dar și să contribuie la formarea națiunii civice. Străzile în orașe sînt denumite în cinstea unor persoane, despre care nu știm nimic, care nu au nimic comun cu istoria și realitatea noastră. Se încearcă insuflarea rusofobiei, a lipsei de respect unii față de ceilalți, ni se impune să credem că noi nu avem nici limbă, nici trecut, nici viitor. Toate acestea nu se fac pur și simplu. Aceste mecanisme trebuie revizuite. Noi avem nevoie de o nouă Declarație de Independență, a noului stat unificat. Este nevoie de noi atribute ale statului. Da, asemenea idei ar putea crea, mai ales, pe eșichierul de dreapta, o isterie de genul aceleia are nu a existat în rîndurile lor din 1989.

Desigur, pentru început, trebuie să existe condiții pentru o reîntregire reală, iar din 2018, acestea vor apărea. Procesul va fi îndelungat. Noi, 3,5 milioane de oameni, nu putem rămîne ostatici ai intereselor de afaceri ale cîtorva oameni. Moldova nu este un stat independent, deoarece ni se dictează ce legi să adoptăm, ce drapele să arborăm, ce televiziuni să privim. Trebuie să rescriem legile, avînd în vedere realitatea în care trăim și în care dorim să trăim mai departe”, consideră analistul politic.

Această idee nu a trecut neobservată de către utilizatorii rețelelor de socializare. Alexandr Volodin consideră că declarațiile despre faptul că țara are nevoie de noi simboluri: drapel și imn, sînt pentru autorități, ca poporul să nu se gîndească la stomacul gol, ci la atributele puterii.

„Degrabă țară va rămîne fără popor, iar veneticii africani își vor dori propriile simboluri. Nici președintele, nici politologii, nici parlamentarii etc., aproape nimeni nu vorbește despre economie, despre atragerea capitalului în țară (nu despre granturi și credite, dar de investiții ale businessului din vest și din est), despre crearea locurilor de muncă, despre pregătirea cadrelor. Dispar profesiile și specialitățile necesare. Încercați să găsiți astăzi un electromecanic bun mai tînăr de 60 de ani. Despre ce vorbiți, Valerie? Așa cum calea femeii spre inima bărbatului trece prin stomacul acestuia, așa și calea politicianului spre popor. Ajunge să discutați despre drapele și imnuri și să bulversați oamenii în zadar”, scrie Alexandr.

Iurie Trifan, la fel, consideră că drapelul, imnul și stema nu sînt sarcini primordiale. „Dar economia noastră e îngenunchiată și nu ne vom putea ridica fără a avea un stat unic și fără o orînduire statală puternică, care la rîndul său, nu este posibilă fără consolidarea națiunilor și cetățenilor acestei țări. Președintele a început de la partea corectă, dar toată această pușlama de dreapta acționează în interesele cuiva. Mai pe scurt, nu va fi stat – nu va fi nici economie”, a scris acesta pe o rețea de socializare.

Opinia heraldistului

Ideea schimbării simbolurilor și atributelor statale este susținută și de heraldistul Andrei Nesteriuc. El a amintit că statul moldovenesc a apărut pe harta medievală acum 658 de ani, în 1359. Din 1832, în Moldova, pentru prima dată (întărit prin statute organice), a apărut drapelul roșu-albastru, cu cap de bour cu o stea între coarne, cu trandafirul și semiluna prin părți, care a existat pînă la unirea cu Țara Românească, în 1859.

„Orice națiune are spațiul său simbolic, în care sînt prezente simbolurile sale naționale și istorice, ce provoacă mîndrie de țară, ce aduce aminte națiunii de istoria ei. Dacă acest spațiu este invadat de simbolurile altei națiuni, țara și poporul riscă să piară și să se destrame. Republica Moldova este un stat moldovenesc suveran și independent, dar nu o provincie îndepărtată și înapoiată a cuiva. Iar moldovenii sînt o națiune ce formează statul (în baza simbolurilor etnice de identitate moldovenești, a limbii moldovenești, a istoriei moldovenești). De aceea, trebuie restabilit simbolul moldovenesc tradițional de stat – stema istorică a Moldovei – capul de bour cu steaua între coarne, trandafirul și semiluna prin părți, care era pe drapelele moldovenești, ajunse la noi din negura vremurilor și care reflectă izvoarele istorice, tradițiile și continuitatea (succesiunea) Statului Moldova, poporului moldovenesc. Sper și cred că va veni ziua, cînd stema istorică moldovenească (capul de bour) – simbolul statului moldovenesc independent scăpînd de simbolul altui stat, ce indică statul provincialității 1918-1944. Doar după aceasta, compoziția stemei renăscute a Moldovei ne va aduce la formarea drapelului Moldovei. Și deasupra Moldovei noastre se va înălța drapelul moldovenesc cu cap de bour!”, scrie heraldistul.

Din istoricul problemei

În anul 2016 în revista istorică internațională „Rusin” a fost publicat un articol al deputatului Parlamentului din anii 1990-1994 și 1994-1998, liderului mișcării „Edinstvo” Piotr Șornikov „Cum au fost adoptate simbolurile de stat ale Republicii Moldova”. În articol autorul a prezentat detalii ale luptei politice în timpul aprobării drapelului, imnului și stemei Moldovei. Autorul publicației susține următoarele: „Simbolurile de stat utilizate în prezent ne-au fost impuse de formațiunile politice, orientate spre interesele București-ului, în lipsa garanțiilor de securitate personală a deputaților din Parlamentul moldovenesc, cu aplicarea minciunii și amenințărilor. Acestea nu corespund tradițiilor istorice ale Moldovei și trebuie schimbate”.

Autorul publicației își amintește de luna aprilie 1990, cînd societatea moldovenească s-a divizat pe criterii naționale și de limbă. În Parlament erau cîteva fracțiuni. Din fracțiunea „Viața Satului” făceau parte moldoveni – adepți ai păstrării identității cultural-naționale moldovenești. Reprezentanții ei, în mare parte erau președinți de colhozuri, iar fracțiunea „frontiștilor” (membrilor Frontului Popular al Moldovei) și „democraților” consta preponderent din reprezentanții intelectualilor umaniști și „de creație”.

În cadrul ședinței plenare a Parlamentului, Șornikov e explicat că oastea lui Ștefan Cel Mare a luptat sub drapelul roșu cu margine aurie, iar culorile pentru drapelele cnezatelor dunărene au fost stabilite în 1830-1831 de către administratorul lor, generalul rus P.D. Kiseliov: albastru-galben – pentru Valahia și roșu-albastru – pentru statul Moldovenesc dintre Prut și Carpați. Sultanul turc, suzeranul cnezatelor, a adăugat pe drapelul Valahiei o dungă roșie. Așa a apărut tricolorul, moștenit de statul unit Valahia și Moldova, viitoarea Românie. Candidatul în științe a încercat atunci să convingă deputații că tricolorul albastru-galben-roșu este și drapelul Andorei, și Republicii Chad, și că Moldova trebuie să aprobe drapelul lui Ștefan. Dar majoritatea umaniștilor moldoveni și reprezentanților nomenclaturii au manifestat conformism politic, iar deputații „mlaștinii”, mai ales, gospodarii, au refuzat să înțeleagă importanța simbolurilor de stat.

Stema

În articolul său Șornikov a povestit și cum a apărut stema:

„Pe 12 mai 1990, a fost creată Comisia parlamentară pentru elaborarea proiectului stemei RSS Moldova. A fost demarat un concurs și au parvenit peste o sută de schițe (imag.1). Variantele selectate de comisie au fost trimise la București, pentru expertiza Comisia de Însemne Heraldice a României.

Românii au aprobat varianta, propusă de pictorul unionist Gheorghe Vrabie, „corectat” de românca Maria Dogaru. Pe schița lui, ca și pe stema României, era înfățișat un vultur, ce ținea o cruce în cioc. Pe pieptul vulturului, ca o medalie, atîrnă stema Statului Moldovenesc – scutul cu cap de bour. Ciocul vulturului este îndreptat spre vest. Proiectul repeta, în esență, stema Chișinăului din perioada 1920-1930, oferită de către regele României Ferdinand I. Comisia, condusă de președintele Sovietului Suprem al RSS Moldova Mircea Snegur, în urma concursului, a ales varianta, pregătită de echipa pictorului Andrei Mudrea – stema moldovenească medievală, încadrată în crengi de stejar, încununată cu o coroană din șase spice cu cruce…

Pe 2 noiembrie 1990, proiectele noii steme a Moldovei au fost examinate de către Prezidiul Sovietului Suprem al RSSM, condus de același Snegur, care a aprobat varianta echipei lui Mudrea. Însă în acea zi au avut loc altercații dintre Poliție și populație la Dubăsari, trei oameni au fost uciși, iar 16 – răniți cu arme de foc. Pe 3 noiembrie, cînd problema stemei de stat a fost pusă pe ordinea de zi, a devenit primordială o altă chestiune – demiterea premierului Mircea Druc, vinovat de vărsarea de sînge. Românizatorii au întreprins măsuri de răspuns. Controlînd instituțiile de învățămînt, ei au adus de dimineață în fața sediului Sovietului Suprem cîteva sute de studenți, care au servit drept scut pentru 90 de combatanți din batalionul „Tiras-Tighina”, creat de Druc. Îmbrăcați în aceleași costume de blugi, ei se vedeau foarte bine de la toate etajele Parlamentului. Manifestanții în bleu amenințau deputații cu răfuiala. Activiștii FPM au adus prin intrarea din spate varianta stemei, elaborată de Vrabie și respinsă de trei ori de către Comisia, condusă de Snegur. Președintele Sovietului Suprem nu a avut obiecții față de încălcarea regulamentului organului legislativ.

Drept rezultat, iresponsabilitatea nomenclaturii de stat, infantilismul civic al majorității agrarienilor, lașitatea și indiferența „mlaștinii” parlamentare le-au permis adversarilor statalității să cîștige lupta pentru stemă. Dar oare merită a fi recunoscute rezultatele votului, desfășurat cu încălcarea regulamentului Parlamentului, în condiții de amenințare și minciună? Din cînd în cînd, opinia publică a țării discută problema necesității „curățirii” stemei Moldovei de simbolurile românești. În 2007, președintele Vladimir Voronin a recunoscut public că stema de stat a fost aprobată prin înșelăciune. Însă problema stemei rămîne nesoluționată”.

Doctorul în științe istorice își amintește că a fost mirat de poziția lui Petru Lucinschi, care deși era membru al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, a votat pentru stema lui Gheorghe Vrabie. Deputații au fost mirați nu doar de comportamentul lui Lucinschi. Proiectul lui Mudrea, aprobat cu participarea lor, nu a fost susținut nici de președintele Sovietului Suprem M. Snegur și membrul Comisiei pentru elaborarea proiectului stemei A. Moșanu. Cine și cum i-a determinat să-și schimbe opinia? Deocamdată, nu avem răspuns la această întrebare. Pentru proiectul stemei dlui Vrabie au votat 243 de deputați, 2 – împotriva, 11 – s-au abținut. Nu e clar de unde s-au luat aceste cifre, pentru că liderii agrarienilor și „independenților”, ca și aproape toți membrii fracțiunilor, lipseau din sala de ședințe. În sală erau cel mult jumătate din deputații înregistrați în ajun.

Imnul

Piotr Șornikov scrie:

„După puciul GKCP, de pe 27 august 1991, în apogeul haosului politic, unioniștii i-au impus republicii în calitate de imn „temporar” cîntecul naționalist român „Deșteaptă-te, române!”. Problema înlocuirii acestuia a fost decisă deja de Parlamentul de legislatura a XIII-a. În iunie 1994 liderul Partidului Socialist din Moldova Valeri Sennik a propus o variantă acceptabilă pentru majoritatea parlamentară: poezia poetului moldovean de la începutul sec. al XX-lea Alexei Mateevici „Limba Noastră”, pe muzica compozitorului Alexandru Cristea. Potrivit lui, această poezie poate fi luată drept imn doar pentru o perioadă, dar trebuie de făcut, altfel agrarienii nu se vor hotărî să anuleze „Deșteaptă-te, române!”.

Dar limba moldovenească - am replicat eu - este maternă doar pentru două treimi din populație – cum rămîne cu ceilalți? Apoi imnul trebuie să slăvească nu doar limba națiunii titulare, dar și alte valori ale cetățenilor republicii noastre. Important acum este, susținea Sennik, să scăpăm poporul de necesitatea de a asculta diminețile cîntecul naționaliștilor români, iar împotriva poeziei lui Mateevici nu vor vota nici chiar agrarienii de dreapta. El avea dreptate. După mai multe discuții, pe 7 iulie 1994, Parlamentul a anulat imnul impus de unioniști. Noul imn a devenit piesa pe cuvintele lui Alexei Mateevici.

Neajunsurile acestui imn sînt evidente, menționează Șornikov. Dar alte propuneri privind imnul, demne de examinare, încă nu au fost publicate. Simbolurile de stat ale Republicii Moldova, adoptate în perioada crizei de sistem, trebuie modificate. Moldova are nevoie de un nou imn. Cît privește drapelul, ideologul moldovenismului, istoricul Vladislav Grosul a propus încă în 1997, în numele reîntregirii țării, să schimbe culoarea galbenă din drapelul Moldovei în verde, preluată din steagul Transnistriei. Drapelul albastru-roșu al Statului Moldovenesc din perioada 1831-1859 este folosit de formațiunile adepților identității naționale moldovenești, dar drept drapel de stat al Moldovei urmează a fi aprobat drapelul lui Ștefan cel Mare, domnitorul Moldovei independente – roșu cu margine aurie, iar drept stemă – proiectul lui Andrei Mudrea”.

Eveniment istoric

Reevaluarea simbolurilor are o importanță majoră, susține un politologi, care a solicitat anonimatul. El a menționat pentru Noi.md că asemenea declarații trebuie făcute atent și la timpul potrivit.

„Simbolurile ilustrează o anumită perioadă istorică, un eveniment important, spune expertul. - Simbolurile noastre au fost înlocuite în anii 1990, avînd în vedere acel moment istoric. Există oare asemenea circumstanțe astăzi? Eu consider că nu. Deși schimbarea simbolurilor este un lucru necesar. Acesta oglindește dispoziția, doleanțele, tendințele, mentalitatea satului, orașului sau a întregului popor. Dacă se vorbește despre schimbarea lor, atunci trebuie să înțelegem de ce. Apar multe întrebări. În viață inițial apar schimbări, are loc schimbarea formei orînduirii statale și doar atunci are sens să începem a schimba simbolurile. În țara noastră nu se întîmplă nimic, în acest sens. În aceste condiții, nimeni nu va aborda în mod serios a această problemă.

Dacă va avea loc unirea cu Transnistria sau va fi clar că procesul a demarat, atunci vom putea vorbi despre asta ca despre o parte a unui proces politic. În cadrul procesului de negocieri poate fi discutat noul drapel și imn, ca întreaga populație a Moldovei, inclusiv Transnistria, să respecte simbolurile de stat. Atunci acestea devin importante, fiind parte a unui proces major. Dar trebuie să delimităm politica de bucătărie de politica de stat. Din păcate, în prezent, nu putem vorbi despre vreo unire. Mă tem că nici în 2018 nu vom putea vorbi. Acest lucru nu se va întîmpla la dorința a 2-3 politicieni. Deși, din cînd în cînd, apar circumstanțe. Așa a fost în 2002 și 2003, apoi în 2008, la sîrșitul anului 2016, cînd a fost ales președintele în Moldova, în Transnistria a fost ales un nou lider. Cel puțin exista senzația că ceva se mișcă. Dar, practic, peste cîteva luni, totul a revenit la loc. Momentul a fost ratat. Adică, așteptările nu au fost justificate și noi iarăși am revenit la starea obișnuită de declarații și insulte. Cum se fac pași spre apropiere, imediat apare rezistența”, a menționat expertul.

Însă în pofida faptului că nu au loc schimbări semnificative, care ar servi drept motiv pentru schimbarea simbolurilor de stat, trebuie să recunoaștem că drapelul și stema actuală au fost adoptate cu încălcarea legislației, sub presiune. Ele nu reflectă statalitatea noastră. Acest lucru trebuie corectat, dacă noi considerăm că Moldova este un stat independent.

 

Ați găsit eroarea în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Comentarii Adăugați un comentariu31 comentari

? 3 sep. 00:36
Spam
Михаил 29 aug. 22:00

Это будет началом объединения страны. Другого пути просто не существует! В противном случае Молдова превратиться в захолустную румынскую провинцию!

ion 29 aug. 20:21

In loc sa intoarca miliardele care leau furat nu mai bine sa tulbure lumea ba ca gimnul nui corect sau altele

ziua fericita 28 aug. 07:20

согласен с тем, что символика должна быть, и должна быть наша, - молдавская , а не копированная.

Виорика 27 aug. 10:46

Правильная статья, надо все сделать для того чтобы восстановить настоящую историю Молдавии для наших детей и внуков. Молдова это не Румыния и никогда ей не будет. С Румынией можно дружить , но не более того, не дать румынам поглотить всю историю и независимость Молдовы.

BCNBYF 26 aug. 16:07

Да кому нужны эти символы, если жизнь ужасна?..........

дядя 26 aug. 15:45

В Молдавии пришлое этническое меньшинство это румыны и нечего им тут диктовать всем как жить..А Приднестровье вообще на румынские попытки все подмять под себя чихать хотело..Мы живем так, как сами хотим и никто тут не хочет объединятся с государством воров, где умудрились украсть миллиард и где процветает воровство и мошенничество и даже "честнейший"градонач альник столицы под судом..ха ха ха

Bravo, Ciocana! 26 aug. 09:41

Всё очень правильно написал. Почему это пришлое этническое меньшинство должно диктовать коренному населению свои прихоти???
"Очевидно, что из единого координационного центра поступило задание об искоренении национальных символов РМ, схожих с румынскими. Российские агенты тут же начали рьяно выполнять указание через все доступные СМИ. Разыскали даже таких ископаемых идеологов коммунизма и сталинизма, как Шорников и Сенник. Оказывается, процветанию РМ мешают устаревшие символы. Стоит заменить национальные символы на интернациональные, как жизнь наша станет счастливой. Хорошо было бы, если автор привёл бы, на всякий случай, аналогичные примеры из международного опыта, чтобы и мы, недотёпы, поняли всю глубину его гениальных мыслей. А пока мы видим, что в Германии, например, гимн не менялся с 1922 года, хотя с тех пор произошли исключительной важности события, в том числе 2-ая мировая война. При этом немцев не мучают мысли о том, насколько хорошо понимают текст гимна несколько миллионов турок и другие национальные меньшинства, живущие в ФРГ. А гимн Франции, Марсельеза, вообще существует с конца 18-го века и ни одному псевдо-интернационалисту не пришло в голову его поменять, даже если этнический состав Франции сильно изменился с появлением большого количества жителей, мигрировавших с африканского континента. Похожие ситуации по всей Европе. Везде есть свои национальные меньшинства, которые сами для себя выбирают степень понимания национальных символов народа, среди и на территории которого живут. Это зависит от уровня их культуры и воспитания. Чем они ниже, тем хуже обстоит дело с пониманием. Но у нормальных людей символы (гимны, флаги, гербы) от этого не меняются. Вся эта мышиная возня вокруг наших национальных символов связана с желанием великодержавного «русского мира» и его местных лакеев оторвать нас навсегда от румынского народа, частью которого является коренное население РМ. Эти готовы на любые ухищрения и обман, лишь бы превратить нас в таких же, как они сами."

между прочим 26 aug. 09:14

Ув,Ciocana,ваши коменты могут понять только люди,у которых есть желание что то понять и разобраться.А все те ,кто сейчас действительно подняли шумиху по указаниям из одного центра управления,зомбированы до нельзя-советская идеология засела в их головы крепко огромными толстыми гвоздями и их так просто не вытащишь,потому что они уже ржавые.Не хотят эти люди знать историю.не хотят понять что и почему и как было. Главное сейчас упорно продолжать разъяснительную работу,чтобы хотя бы молодежь стала задумываться,а не слушать всех этих, стогнирующих по совку, и его ошейнику.

виктор 26 aug. 08:49

У страны должен быть свой флаг свой герб свой молдавский язык свой гимн и свой конституционный суд а не румынский что бы просыпаться с гордостью под молдавский гимн и гордится своей историей Молдовы а не румынской Надо начать занова с чистого листа под знаменем Штефана чел Маре и тогда нас ждет процветания и гордость за свою страну

Mai multe

Adăugaţi Comentarii

captcha

tu ești reporter

Fiți coautorul nostru! Dacă aveți o știre interesantă împărtășiți-ne-o și nouă!


captcha

Întrebarea zilei Toate

load

Arhivă de ştiri