Experții: Tot mai puțină apă în Moldova

Rîurile și lacurile din R. Moldova au intrat în cod galben de secetă hidrologică, determinată de lipsa precipitațiilor și a temperaturilor înalte ale aerului.

Potrivit datelor Serviciului Hidrometeorologic de Stat, seceta hidrologică va dura pînă la data de 31 august a.c., timp în care agenții economici și populația sînt rugați să consume rațional resursele de apă.

„Deficitul de apă este printre principalele consecințe ale schimbărilor climatice”, este de părere Iuliana Cantaragiu, expert în cadrul Centrului Național de Mediu. Potrivit ei, de-a lungul anilor s-a constatat că rîurile din Republica Moldova au o lipsă acută de apă, multe izvoare au dispărut, multe sînt pline de nămol. La asemenea, stratul freatic de apă a coborît, atît din lipsa precipitațiilor, cît și din cauza exploatării forestiere. „Știm cu toții că pădurea are rolul de a menține echilibrul climatic, iar tăierea pădurilor generează un dezechilibru climatic. În prezent, putem observa că fiecare al doilea-al treilea an este secetos, atestîndu-se consecințe importante asupra vegetației. Pe de altă parte, tot mai freecvente sînt ploile abundente sau fenomenele meteo extreme, precum a fost zăpada de la sfîrșitul lunii aprilie din acest an”, spune Iuliana Cantaragiu.

Creşterea temperaturii apei şi scăderea nivelului rîurilor afectează, de asemenea, calitatea apei. În R. Moldova apa rîurilor se clasifică în cinci clase de calitate - clasa I-a de calitate avînd apa de foarte bună calitate, clasa a V-a de calitate - apa foarte poluată. „Din păcate, calitatea apei de suprafață din rîurile mici din țara noastră este de categoria a treia, a patra și chiar a cincea”, spune Maria Sandu, doctor în chimie, Institutul de Ecologie și Geografie.

Din păcate, chiar și poluată, apă este puțină. Volumul resurselor de apă disponibile în țară, este estimat în prezent la aproximativ 500m3 /cap/an, ceea ce deja plasează Moldova în categoria țărilor cu deficit sever de apă și cu risc înalt de impact al schimbărilor climatice.

Alecu Reniță, președintele Mișcării Ecologiste din Moldova spune că soluția pentru menținerea rezervelor de apă este restabilirea zonelor umede, care au fost masiv distruse acum jumătate de secol. „Din păcate, în timpul ocupației Uniunii Sovietice, a existat un program diabolic care a dus la dispariția a sute de mii de ha de zone umede din țara noastră. Dacă aceste zone umede nu ar fi fost desecate, ar fi putut să acumuleze milioane de metri cubi de apă în perioadele cu zăpezi abundente, cu inundații, pentru a acoperi necesarul de apă pentru anii de secetă și tot așa pînă la următorul ciclu natural. În plus, toate aceste mlaștini ar fi fost pline de apă, biodiversitate și surse de hrană pentru populația riverană”, menționează Alecu Reniță.

„Fiecare dintre noi poate contribui la atenuarea schimbărilor climatice, în primul rînd prin propriul nostru comportament. În fiecare an, trebuie să planificăm cel puțin un copac și să avem grijă de el. Fiecare arbore aduce apă și reduce emisiile de CO2”, remarcă Iuliana Cantaragiu.

Adaptarea la schimbările climatice trebuie să fie un element al politicii naționale, dar și al politicii regionale, este de părere președintele Mișcării Ecologiste din Moldova.

„Politicile de mediu ar trebui să cuprindă întreaga regiune. Există cel puțin cîteva țări care ar trebui să acționeze împreună. În opinia mea, acestea ar trebui să fie: Romînia, ca un element-cheie, cu Munții Carpați; Ucraina, o țară care va avea mari probleme cu resursele de apă din cauza abuzurilor asupra Nistrului, avînd și o parte din Munții Carpați pe teritoriul său; Bulgaria cu Munții Balcani, Serbia, Macedonia și Ungaria”, remarcă expertul. Ideea de a face parte din Uniunea Europeană ne oferă șansa de a fi ajutați și de țările nordice, cum ar fi Finlanda, Suedia, care dețin o bună parte din apa potabilă de pe continentul european, conchide Alecu Reniță.

Articol realizat de către AJMTEM, cu suportul financiar acordat de către Asociaţia Obştească EcoContact prin intermediul programului „Forumul cu privire la schimbările climatice în regiunea Parteneriatului Estic (CFE II)”. Acest program este finanțat de Uniunea Europeană, Cooperarea Austriacă pentru Dezvoltare și Crucea Roșie Austriacă.