Transnistria stiri: 1405
Eurovision stiri: 504

Director comercial și dezvoltarea afacerii, Dita EstFarm: Unii jucători internaționali au plecat de pe piața farmaceutică. Care sunt motivele

31 iul. 2017,, 16:17   Business
2822 0

Piața farmaceutică din Republica Moldova se mișcă înainte, însă cu unele întârzieri. Aceasta reiese din spusele lui Dorin Bolbocean, director comercial și dezvoltarea afacerii în cadrul Dita EstFarm, unul dintre cei mai mari distribuitori de produse farmaceutice și para-farmaceutice din Republica Moldova.

În cadrul unui interviu, Dorin Bolbocean a răspuns la întrebări referitoare situației de pe piața farmaceutică din Republica Moldova, cum se dezvoltă, care sunt domeniile la care avansăm, dar și cele unde șchiopătăm. Totodată, vorbim despre motivele pentru care unii producători de medicamente au plecat de pe piață și cele pentru care alții nu vin. De ce lipsa investitorilor străini reprezintă o problemă, care sunt soluțiile propuse și cum putem deveni mai buni în sectorul farmaceutic, ne-a spus Dorin Bolbocean, în cadrul interviului.

Pentru a afla detalii despre cele ce se întâmplă pe piața, care are o responsabilitate enormă față de sănătatea noastră, aflați în continuare.

Piața farmaceutică din Republica Moldova este una în dezvoltare sau este la o etapa avansată? Cum poate fi apreciată și de ce?

Dorin Bolbocean: Cu siguranță putem confirma că piața Republicii Moldova este în dezvoltare, ca și în multe alte țări din spațiul Comunității Statelor Independente. Cel puțin, dacă comparăm un indicator de baza, observăm că consumul medicamentelor pe cap de locuitor este cu mult mai înalt în țările dezvoltate decât în Republica Moldova. De exemplu, În România, potrivit datelor CEGEDIM, consumul anual al medicamentelor pe cap de locuitor a depășit în anul 2016 suma de 160 de dolari, fiind aproape triplu față de cel din Republica Moldova. În țara noastră, consumul anual de medicamente pe cap de locuitor este de aproximativ 60 de dolari, arată datele IMS. În aşa țări precum Franța, Germania, această cifră depășește 500 de dolari pe cap de locuitor.


Acest fapt nu înseamnă că populația Republicii Moldova este mai sănătoasă sau ar trebui să procure mai multe medicamente. Aici vorbim și despre capacitățile statului de a asigura cetățenii cu medicamente calitative, compensate într-o proporție mai mare. De exemplu, în țările dezvoltate, ponderea medicamentelor compensate din cele consumate este de aproape 90%. În Republica Moldova vedem că se întreprind măsuri în acest domeniu prin prisma dezvoltării Companiei Naționale de Asigurări în Medicină (CNAM), care pe parcursul ultimilor ani a mărit considerabil bugetul pentru medicamente compensate. De exemplu, în 2016 față de 2015, bugetul a devenit mai mare cu peste 60%, ajungând la 25 de milioane de dolari. Astăzi, cu siguranța, putem spune că în Republica Moldova avem unul dintre cele mai performante sisteme de asigurare medicală din fostele state URSS.

Pentru ca o piață a medicamentelor să fie considerată dezvoltată, ar trebui să vorbim doar despre cifre mai mari?

Dorin Bolbocean: Nu. O piață a medicamentelor dezvoltată este și strict legată de un sistem de tratament dezvoltat, unde accent se pune pe caz tratat, ci nici într-un caz pe prețul mic al medicamentului. Cu regret, Moldova, având o piață farmaceutică destul de mică, nu reprezintă interes pentru mulți jucători mari internaționali, având per general o pondere foarte mică.

Astăzi in Republica Moldova sunt deschise foarte puține reprezentanțe oficiale. Deseori, Moldova este coordonată din străinătate, prin intermediul reprezentanțelor oficiale din țări precum România, Ucraina, Rusia, uneori din Belarus sau Kazahstan.

Cine ar fi ei și de ce nu vin?

Dorin Bolbocean: De exemplu, vorbim despre așa jucători precum Pfizer, AstraZeneca, Gilead. Este vorba despre jucători din TOP 10 mondiali care au produse inovative. Unul dintre impedimentele pentru care aceștia nu sunt astăzi pe piață este pentru că piața din Republica Moldova nu este una foarte atractivă, după cum și era de așteptat. Ea este foarte mică pentru jucători mondiali. Totodată, produsele calitative pe care le oferă au și un preț cu mult mai înalt de medie. Dar un medicament calitativ, inovativ crește semnificativ calitatea tratamentului și micșorează sporit dezvoltarea patologiilor cronice, în primul rând. În cel de al doilea rând – medicamentele calitative înseamnă mai puține vizite la spital, mai puține zile petrecute în spital, micșorarea bugetului alocat pentru concedii medicale.

Ținând cont de vizitele și participările recente în cadrul a mai multor conferințe internaționale, la Moscova, la Berlin, ce nou poate fi implementat în Republica Moldova din cele discutate acolo?

Dorin Bolbocean: Pentru o dezvoltare a pieței din RM este necesară implicare în implementarea standardelor internaționale, atât la nivel legislativ, cât și de business. Este necesară atragerea investițiilor străine în special în domeniul producerii, ținând cont că astăzi cota producătorilor de medicamente este în cădere continuă. Astăzi aceștia nu asigură nici 6% de piață.

Totodată, participând la diverse evenimente internaționale, prezentând Republica Moldova și acumulând mai multă experiență, pot confirma că aceste vizite sunt necesare și absolut utile. Schimbul de experiență cu partenerii din străinătate ne permite să implementăm noi standarde în management, marketing, distribuție. De exemplu, compania Dita Estfarm a dezvoltat cooperarea cu peste 170 de furnizori locali și internaționali, a investit în cel mai modern depozit farmaceutic din Republica Moldova, care activează conform standardelor GDP, utilizând linia de colectare semi-automată, realizată de compania austriacă KNAPP. Aceasta ne permite să organizăm distribuția produselor farmaceutice si para-farmaceutice în fiecare zi, în orice colț al țării către peste 800 de clienți – farmacii private, farmacii de spitale și extra-bugetare, depozite farmaceutice, acoperind practic 99% la sută dintre farmacii, la nivel național.

Din ceea ce ați spus mai devreme, vedem că sunt multe de implementat pe această piață. Avem oare și puncte unde suntem la un nivel avansat?

Dorin Bolbocean: Putem să ne mândrim cu calitatea farmaciilor și a serviciilor oferite în farmacii din zonele urbane. La acest capitol, putem să ne comparăm cu multe țări europene. Fiind concurența destul de avansată, cu peste 1150 de farmacii private în țară, în final beneficiază doar consumatorul. Totodată, unele farmacii din afara orașelor mari, menținând standarde înalte, încercând să facă față competiției avansate, deseori sunt nevoite să lucreze în pierdere.

Important este de remarcat că în Moldova în ultimii doi ani, începând cu anul 2015, producătorii locali au fost obligați să implementeze standardele GMP, iar distribuitorii – standardele GDP. De ce menționez acest fapt ca și punct atractiv – este pentru că implementarea acestor standarde sporește calitatea producerii și distribuirii produselor farmaceutice în Republica Moldova.

Totodată, astăzi piața farmaceutică este strict controlată și reglementată de stat, comparativ cu alte țări din fosta URSS. Pentru a importa orice produs farmaceutic, acesta este necesar să fie autorizat de Agenția Medicamentelor și Dispozitivelor Medicale și să posede un preț aprobat de stat. Toate adaosurile comerciale, atât la nivel de distribuție, cât și în farmacii, sunt reglementate de stat, inclusiv pentru produsele OTC (produse fără prescripție medicală), la care în majoritatea țărilor din Uniunea Europeană prețul este liber, adaosul comercial fiind determinat doar de concurență.

Obligativitatea înregistrării prețurilor de import, introdusă în 2011, a determinat reducerea prețurilor pe piață a medicamentelor cu 5-10% anual, în valută. Unele prețuri la medicamente s-au redus și de 2-3 ori timp de un an.

Dar nu am simțit pe piață această scădere majoră a prețurilor…

Dorin Bolbocean: Din păcate, da. Această scădere nu a fost atât de vizibilă din cauza deprecierii monedei naționale. Piața Republicii Moldova, după cum am mai spus, este dependentă de import. Perioada în care au fost înregistrate cele mai mari scăderi ale prețurilor la medicamente în valută a fost însoțită și de acea depreciere de peste 50 la sută. Dacă în perioada 2011 – 2012 dolarul costa 12-13 lei, astăzi este 18 lei, dar a fost și peste 20 de lei.

Pentru unele medicamente, la care în această perioadă prețul de import s-a redus cu peste 60-70 la sută, a fost vizibilă această scădere. La o micșorare a prețului destul de semnificativă în valută, de 10-20% din prețul de import, nu a putut fi vizibilă. Dimpotrivă, prețul în moneda națională a crescut.

Ținând cont de faptul, că piața din Republica Moldova este una destul de mică, plus cerințele Ministerului Sănătăţii de a livra produse doar în ambalaje naționale - ce presupune cheltuieli suplimentare pentru loturi mai mici – au dus la faptul că unii producători, care nu au fost de acord cu prețul cerut de Ministerul Sănătății, au sistat livrarea de medicamente. Sunt și cazuri în care unii producători au plecat total de pe piață, cum ar fi Teva, Sante OY, și alții. Sunt și producători care au sistat livrarea anumitor grupuri de produse, creând un anumit deficit de marfă.

Ce a însemnat asta?

Un deficit de produse farmaceutice a dus la faptul că unele persoane au fost nevoite să își roage rudele de peste hotare să le facă rost de anumite medicamente și să le transmită din alte țări, inclusiv din România sau chiar din Rusia. Aceste produse medicamentoase erau transmise împreună cu coletele - prin tren, microbuze, autobuze. De ce este grav? Vara temperaturile ajung şi peste 35 de grade C, când temperatura optimă pentru transportarea şi păstrarea medicamentelor este de 15 - 25 grade C, iar pentru unele produse este necesar să se respecte regim termic special , de 2 - 8 grade C.

Vorbind despre reglementări, modificările legislative care sunt introduse în Republica Moldova – sunt progresiste sau din contra? Prin ce anume?

Dorin Bolbocean: Pe lângă modificările menționate mai sus, pentru că ele au fost făcute recent, în ultimii doi ani, mai pot menționa faptul că a fost diminuat considerabil și termenul de înregistrare al medicamentului – de la 210 la 60 de zile, conform procedurii simplificate de înregistrare . Pentru companiile care activează pe piața noastră este un pas înainte.

Dacă este să vorbim despre inițiative progresiste pentru populație, vorbim și despre modificarea legislativă, prin care adaosul comercial a fost micșorat și limitat la nivel de distribuție în diapazonul de 5-15% (din 01.10.2015). Pentru farmacii, acest adaos comercial a fost micșorat și limitat în intervalul de 11-25% (din 01.04.2016). Cu cât produsul este mai scump, cu atât legea obligă că adaosul comercial aplicat să fie mai mic.

De exemplu, dacă prețul de catalog al unui produs farmaceutic depășește 240 de lei, adaosul comercial maximal admisibil la nivel de distribuție este de 5%, iar pentru farmacii - 11%.

Pe de altă parte, această tendință are și partea negativă, pentru că implementarea standardelor internaționale GDP măresc cheltuielile de distribuție semnificativ, în timp ce resursele disponibile pentru activitate, prin limitarea adaosului comercial, se micșorează.

De exemplu, modernizarea unui depozit, conform standardelor GDP, necesită investiții de cel puțin 500 de mii de euro.

Ce au de făcut jucătorii de pe piață și/sau Legislativul pentru a fi un pas înainte pentru industrie?

Dorin Bolbocean: Printre necesitățile unei piețe moderne se numără cea de dezvoltare continuă. Este absolut necesară și îmbunătățirea climatului investițional, astfel încât să fie favorabil și atractiv atât pentru jucătorii locali, cât și pentru cei internaționali, mai ales în domeniul producerii. Mai vorbim și despre investiții permanente în educarea cadrelor profesionale, calificate, lipsa cărora se simte puternic în ultimul timp.

Chiar dacă s-a facilitat procedura de înregistrare a medicamentului, la acest capitol mai este de muncit. Ar trebui accelerată implementarea procedurii simplificate, o eventuală reducere al prețului de înregistrare a medicamentului ce ar duce la majorarea numărului de produse înregistrate.

De exemplu, dacă astăzi în Nomenclatorul de Stat al Medicamentelor sunt înregistrate puțin peste 5400 de denumiri comerciale, în diferite forme farmaceutice, din care, aproximativ 3000, sunt mai solicitate de farmacii sau Instituţii Medico- Sanitare. Numărul acestora în țările din regiune este de cel puțin 2-3 ori mai mare, iar in țările occidentale ajunge la aproximativ 25-30 mii. Dar dacă vorbim despre produse farmaceutice și para-farmaceutice, cum ar fi: produse dermato-cosmetice, produse de întreținere, suplimente alimentare, vitamine, produse pentru igienă, etc., atunci numărul total de produse într-o farmacie medie în Moldova poate sa fie în jur de 4-5 mii, iar în farmaciile mari - până la 8-10 mii. În ţările occidentale, acest număr poate să depășească și 50 de mii. O gamă mai largă de produse oferă cetățeanului o alegere mai mare pentru sănătate și îngrijire personală.

Liberalizarea prețului la produsele eliberate fără prescripție medicală, care reprezintă 1/3 din valoarea pieței farmaceutice, ar fi un alt pas de făcut. Această practică a fost deja implementată în majoritatea țărilor UE. Acțiunea în cauză ar echilibra adaosul comercial, ceea ce ar permite dezvoltarea continuă a farmaciilor și la nivel regional, unde multe sunt în prag de faliment, ar mări numărul produselor OTC înregistrate în țară, ar dezvolta competiția activă între producători, ar oferi mai multe alternative consumatorilor și nu în ultimul rând se va mări bugetul de stat din contul TVA.

Ca și pași de făcut din partea mediului de afaceri, pot spune ce considerăm necesar și ce deja se realizează în cadrul companiei Dita EstFarm.

De exemplu, împreună cu partenerii străini, organizam traininguri pentru toate nivelurile de angajați. Aceste traininguri aduc idei inovative, contribuie la dezvoltarea continuă, prin prisma programelor speciale efectuate atât pe teritoriul Republicii Moldova, cât și peste hotare.

Pe lângă investițiile în distribuție, farmacii, investim destul de mult și în sistemul informațional, fapt care duce la o modernizare vizibilă a activității zilnice și la optimizarea procesului operațional.

Mai există un subiect pe care l-am dezvoltat mai puțin. Ați spus despre faptul că farmaciile din zonele rurale lucrează adesea în pierdere. Ce soluții pot fi găsite pentru regiunile rurale, unde și accesul la medicamente este unul mai redus decât în zona urbană?

Dorin Bolbocean: După cum am menționat, ieșirea din impas, mai ales pentru farmaciile din zonele regionale, este liberalizarea prețului pentru OTC, așa cum s-a implementat și în majoritatea țărilor din Uniunea Europeană.

În cadrul companiei Dita Estfarm, încercăm să ajutăm cât mai mult farmaciile din zonele rurale. Mai exact, Dita Estfarm a luat o decizie care vine în ajutor farmaciilor din zonele rurale, de a livra produse fără a aplica costuri suplimentare, chiar și pentru o comandă de 100 - 200 de lei. Livrarea se efectuează în maxim 24 de ore, inclusiv și sâmbăta, în orice colț al țării.

Concluzionând, sprijinim partenerii noștri din raioane, din sate, prin reducerea costurilor operaționale, dar și prin implementarea programelor informaționale specializate și întreținerea programului informațional, absolut necesar pentru activitatea farmaciei. Mai asigurăm și studii informative despre produse, traininguri și servicii suplimentare.

Ca și exemple, putem oferi programele de schimb de experiență. Farmaciștilor din diferite regiuni li se oferă posibilitatea de a veni la Chișinău să lucreze în cadrul unor farmacii mai mari, să participe la programe de instruire absolut gratuit.

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?