NASA a anunţat miercuri lansarea sondei Parker care va intra în atmosfera solară, eveniment ce va avea loc în vara anului 2018.
Cea mai mare provocare a misiunii este cea de a face faţă temperaturilor şi radiaţiilor extreme.
Misiunea Solar Probe Plus va fi lansată în vara anului 2018. Sonda se va numi Sonda Parker. Este un moment unic în istorie ca o sondă să fie denumită după un savant încă în viaţă. Thomas Zurbuchen, administrator al NASA, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă: „este prima dată cînd NASA a numit o navă spaţială după o persoană încă în viaţă”.
Eugene Parker (născut la 10 iunie, 1927) este un astrofizician american care a revoluţionat felul în care înţelegem fenomenele solare. În anii '50, Parker a lansat teoria vîntului solar supersonic şi a prezis spirala Parker a cîmpului magnetic solar.
Parker şi-a primit doctoratul în fizică în anul 1951, la Caltech. În 1967, a fost ales în National Academy of Sciences. Pînă în 2005, fizicianul a avut activitate la Universitatea din Chicago.
Sonda Parker va fi programată pentru lansare începînd cu 31 iulie 2018, într-o fereastră de 20 de zile.
Cercetătorii de la NASA susţin că misiunea va începe efectiv la sfîrşitul anului 2024, după şapte „ture” în jurul Soarelui, notează Daily Mail.
Sonda va fi echipată cu echipamente de măsurat extrem de fine, precum Whisper, care va fotografia razele solare pe măsură ce aparatul va trece prin ele. Alte instrumente vor fi cele de monitorizat plasma, care stau la baza formării razelor solare şi alte instrumente de măsurat cîmpul magnetic.
Echipamentul care va trebui să izoleze termic sonda va fi testat la sfîrşitul acestui an.
Nicola Fox, cercetătoare în cadrul proiectului, a explicat cum sonda se va apropia gradual de soare. Aparatul trebuie să suporte mai mult de 7.000 de grade Celsius. Aceasta precizează că „în final, vom atinge Soarele”, scrie The Telegraph.
Sonda va avea o viteză de aproape 700.000 de kilometri pe oră (echivalentul unei curse New York - Tokyo în mai puţin de un minut) şi va fi de şapte ori mai aproape ca orice alt obiect zburător trimis de om pînă acum, notează CNBC.
Conform NASA, obiectivele principale ale misiunii includ „monitorizarea curentului de energie care încălzeşte şi alimentează coroana solară şi vîntul solar, determinarea structurii şi dinamicii plasmei şi cîmpurilor magnetice de la sursa vîntului solar şi explorarea mecanismelor care accelerează şi transportă particulele încărcate energetic”, scrie CNN.
Dacă misiunea va avea succes, sonda va ajuta astronomii să prezică furtunile solare şi va oferi indicii esenţiale cu privire la steaua sistemului nostru planetar, scrie Science Alert.
Acum 41 de ani, a existat o misiune asemănătoare. În 1976, o sondă numită Helios 2 s-a apropiat la 43 de milioane de kilometri de Soare cu misiunea de a studia radiaţiile cosmice şi vînturile solare.
Pentru a înţelege mai bine înţelegerea proceselor solare, NASA se va apropia şi mai mult de Soare, la doar 6 milioane de kilometri (distanţa dintre Pămînt şi Soare este de aproape 150 de milioane de kilometri), unde Solar Probe Plus va îndura temperaturi de 1.400 de grade Celsius.
Lansată în august anul viitor, sonda va înconjura Venus de şapte ori pe parcursul a şapte ani pentru a calibra orbita în jurul Soarelui. Aceasta va urma să orbiteze Soarele de 24 de ori.
Brad Tucker, de la Research School of Astronomy and Astrophysics, precizează că „cel mai mare salt în tehnologie este scutul de căldură. Este un scut compozit din carbon de 11,5 centimetri care poate rezista la temperaturi de 1.400 de grade Celsius”.
Materialele din carbon precum nanotuburile şi grafenul au revoluţionat deja capacitatea de a realiza sonde uşoare şi rezistente care să facă faţă condiţiilor ostile din Sistemul Solar.
În afară de acest scut, sonda de 1,5 miliarde de dolari va avea un sistem de circulare a apei care va menţine temperaturi normale pentru instrumentele de măsurare din interior.
Importanţa misiunii nu poate fi supraestimată, în contextul în care omenirea a devenit dependentă de tehnologie, care ar suferi pagube enorme în cazul unei furtuni solare majore. O predicţie a unui asemenea eveniment ar oferi cel puţin mai mult timp pentru pregătiri.
De asemenea, Tucker dezvăluie că „înţelegerea activităţii solare şi prezicerea evenimentelor este crucială pentru explorarea spaţiului, inclusiv pentru misiunile umane de pe Lună şi Marte”.
Adăuga comentariu