Caută oare Guvernul un succesor pentru Alexandru Tănase?

Caută oare Guvernul un succesor pentru Alexandru Tănase?
Ion Munteanu

Mandatul președintelui Curți Constituționale, Alexandru Tănase, s-a încheiat, însă el continuă să-și exercite obligațiile pînă la intrarea în funcție a noului judecător.

Joi, 20 aprilie, Guvernul a anunțat un concurs pentru ocuparea funcției vacante. Într-un interviu pentru presa moldovenească, Alexandru Tănase a recunoscut că, deocamdată, nu-și face planuri de viitor. Dar cum stau lucrurile în realitate?
 
„Omul nostru” la Curtea Constituțională
 
Tănase, care a condus Ministerul Justiției în Guvernul Vlad Filat, a fost numit de Guvern în postul de judecător constituțional pe 8 aprilie 2011. El a obținut un mandat de șase ani, iar pe 14 aprilie 2011 a depus jurămîntul în fața Parlamentului, președintelui și Consiliului Superior al Magistraturii.
 
„Avem nevoie de oamenii noștri la Curtea Constituțională”, a menționat Vlad Filat, care ocupa funcția de premier în momentul examinării candidaturii lui Tănase. Amintim că ultimul a fost prim-vicepreședintele Partidului Liberal Democrat și unul dintre fondatorii lui. Tănase și Filat sînt colegi de facultate. În legătură cu noua sa numire, Tănase și-a sistat calitatea de membru de partid. Însă, precum menționează experții, preferințele lui politice s-au schimbat esențial încă pînă la venirea la Curtea Constituțională.
 
Peste mai puțin de un an și jumătate de aflare la Curtea Constituțională, Alexandru Tănase a fost ales la postul de șef al acestei instituții. El a ocupat fotoliul de conducător în situația cînd predecesorul său, Dumitru Pulbere, a fost eliberat din funcția de președinte pînă la expirarea mandatului său pentru declarații politice – acesta a fost un precedent în Moldova. În octombrie 2014, Tănase a fost reales în unanimitate la postul de președinte al Curții Constituționale.
 
Pe timpul lui, CC a reușit introducerea unui șir de modificări legislative care i-au asigurat acestei instanțe și judecătorilor constituționali libertate nelimitată în activitate. Probabil, din această cauză, pe parcursul mandatului său de șase ani la CC și-a permis declarații publice cu caracter politic, chiar mult mai directe, în comparație cu declarațiile lui Pulbere. Acest fapt a generat în repetate rînduri nemulțumirea opoziției parlamentare, deoarece legislația nu permite participarea la activitatea politică după îmbrăcarea mantiei de judecător.
 
Primul președinte cu două pașapoarte
 
„Este foarte important că astăzi s-a încheiat acest proces delicat și destul de complicat, prin care a fost nevoită să treacă Curtea Constituțională, și sper că vom face tot posibilul pentru ca în viitoarea curte să fie liniște”, a declarat Tănase în 2011, după alegerea sa în funcția de președinte al CC. Însă numărul scandalurilor de-a lungul activității Curții Constituționale în următorii ani doar s-a majorat. Unele declarații ale lui Alexandru Tănase au fost atît de neunivoce, încît au stîrnit mirarea și criticile nu doar din partea analiștilor și cetățenilor de rînd, dar și a reprezentanților comunității internaționale.
 
Alexandru Tănase este cunoscut drept unul dintre adepții activi și consecvenți ai unionismului și românizării societății moldovenești. Pînă a veni în politică, el practica jurisprudența, iar cel mai cunoscut proces pe care l-a cîștigat este dosarul „Tănase împotriva Moldovei” la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. În acesta el a contestat interdicția pentru persoanele cu dublă cetățenie de a ocupa funcția de deputat. În prezent toți cei șase judecători ai Curții Constituționale a RM au cetățenie moldovenească și română, iar Tănase a fost primul președinte cu două pașapoarte din istoria acestei instanțe.
 
În perioada în care el s-a aflat la cîrma CC, au fost adoptate un șir de decizii importante cu caracter politic. Una dintre ele a fost recunoașterea supremației Declarației de independență asupra Constituției în problema denumirii limbii de stat. În interviurile din presă și declarațiile publice el s-a pronunțat în repetate rînduri referitor la inconsistența statalității moldovenești. În cadrul unei conferințe internaționale, Tănase a pus la îndoială statutul Moldovei, scris în Constituție, declarînd că țara poate renunța la neutralitatea permanentă.
 
Poziția extrem de politizată pentru un judecător a devenit un motiv nu doar pentru critica în masă, dar și pentru înaintarea cererilor oficiale privind demisia lui Alexandru Tănase din funcția de președinte al CC. Opoziția a organizat mai multe acțiuni de protest în fața CC, scandînd lozinci că Tănase trebuie demis, băgat în pușcărie și despre faptul că acțiunile lui sînt rușinoase. Potrivit protestatarilor, CC joasă un scenariu impus de anumite forțe politice, oligarhi și demnitari corupți.
 
„Epoca lui Tănase” va mai dura încă 9 ani?
 
Experții vorbesc despre o înaltă probabilitate că, odată cu apariția acestei funcții vacante, în activitatea organului de jurisdicție constituționale nu se va schimba nimic. Potrivit articolului 5 al Legii privind Curtea Constituțională, judecătorul CC poate exercita cel mult două mandate. Astfel, Alexandru Tănase, care a activat timp de doar un mandat de șase ani, are toate șansele să obțină cel de-al doilea mandat. Puțini vor pune la îndoială faptul că candidatura lui va găsi susținere printre partidele de guvernămînt, iar la înaintarea lui pentru un al doilea mandat nu vor apărea probleme cu numirea.
 
În cazul continuării activității la Curtea Constituțională, Tănase și-ar putea păstra fotoliul de președinte – competențele lui de conducere expiră abia în octombrie 2017. Cu atît mai mult cu cît în privința șefului CC legea nu conține restricții. Președintele acestei instituții este ales prin vot secret, cu majoritatea voturilor judecătorilor, pentru un termen de trei ani. Dacă candidații nu acumulează susținerea necesară, se desfășoară votarea repetată. În acest caz, cîștigă cel care a obținut cele mai multe voturi. Dacă pretendenții acumulează același număr de voturi, președintele este ales prin tragere la sorți.
 
Mai mult, nu este exclus faptul că după expirarea celui de-al doilea mandat de șase ani „epoca lui Tănase” la Curtea Constituțională nu se va încheia. Anul acesta ar putea fi examinat proiectul de modificare a Constituției, ce prevede extinderea mandatului membrilor CC de la 6 pînă la 9 ani. Totodată, se propune majorarea numărului de judecători constituționali de la 6 pînă la 7. În cazul introducerii modificărilor în Constituție, cel de-al doilea mandat de judecător al lui Alexandru Tănase ar putea fi prelungit cu încă trei ani.
 
Tănase a participat personal la promovarea proiectului de lege privind modificarea Constituției. În interviurile sale el se plîngea că mandatul judecătorului constituțional din Moldova este cel mai scurt din Europa și nu este suficient pentru a deveni un judecător bun și de a aplica în practică experiența acumulată. Referindu-se la experiența altor țări și la recomandările experților europeni, el a dat de înțeles că mandatul de nouă ani la CC este o variantă optimă pentru țara noastră.
 
Cînd președintele devine șef
 
Totodată, oponenții presupun că în cadrul promovării reformei Curții Constituționale a Republicii Moldova, societatea civilă este indusă în eroare. Astfel, în Europa există practica conform căreia durata mandatului judecătorului CC este de doi ani, deși aceasta este o abatere de la regulă (Grecia). Totodată, în Portugalia judecătorii constituționali sînt numiți pentru un mandat de 6 ani, ca în Moldova. Astfel, afirmațiile că mandatul judecătorului CC este cel mai scurt din Europa, cel puțin, nu corespund realității.
 
Cît privește un singur mandat îndelungat, însoțit de regulă de interdicția de alegerea repetată în Curtea Constituțională, acesta este stabilit în mai multe țări. Scopul acestei abordări este de a oferi garanții în privința influenței organelor publice asupra comportamentul judecătorilor care ar putea aspira la al doilea mandat. Pentru Moldova, din cauza legăturii strînse dintre politică și jurisdicția constituțională, această regulă, de asemenea, nu funcționează. Din această cauză, trebuie să privim atent la inițiativa privind mandatul de 9 ani, or, judecătorul oricum nu va scăpa de influența politicului.
 
Dacă Alexandru Tănase pledează atît de fervent pentru implementarea practicii europene în activitatea CC, atunci de ce să nu preia și experiența de limitare a duratei mandatului președintelui instanței? Or, în țările, unde președintele este ales de Curtea Constituțională, deseori este stabilit nu doar termenul după care se permite realegerea, dar și este limitată perioada de exercitare a funcției de conducere. De exemplu, în Spania șeful instanței constituționale este numit pe un termen de 3 anii, la a cărui expirare este posibilă doar o singură realegere.
 
Experții europeni consideră că termenul relativ scurt al mandatului de președinte al CC cel mai bine corespunde principiului egalității tuturor membrilor Curții Constituționale. În timp ce un mandat mai lung îl transformă pe președinte din primul dintre cei egali, precum el trebuie să fie, într-un fel de șef asupra organului colegial, îi conferă o pondere politică excesivă. În aceste condiții există riscul de a pierde independența și imparțialitatea judecătorilor, care încep să adopte decizii în favoarea președintelui și anturajului lui. Însă se pare că acest lucru îi Convine lui Alexandru Tănase și actorilor politici interesați, care stau în spatele candidaturii lui.

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

trimite știrea ta

Fiți coautorul nostru! Dacă aveți o știre interesantă împărtășiți-ne-o și nouă!


captcha

Întrebarea zilei Toate

load