Transnistria stiri: 1406
Eurovision stiri: 504

Cinci chestii dubioase despre parcările cu plată

12 apr. 2017,, 14:45   Capitala
3355 3

Proiectul de amenajare a parcajelor cu plată pe străzile orașului, inițiat de primăria Chișinău, a stîrnit un val de reacții negative.

Investigațiile efectuate de activiștii civici și consilierii municipali au dezvăluit o serie de aspecte neclare și inexactități ale Parteneriatului Public-Privat realizat de autorități. Mai jos, cîteva dintre ele:

1. Parcările cu plată sînt ca în Europa

„În toată Europa este același model de parcări care este propus Chișinăului. Exact același”. Dorin Chirtoacă1
Acesta este un neadevăr, pentru că în majoritatea orașelor europene, deși există parcări cu plată, acestea nu sînt amenajate pe trotuar, ci pe carosabil.

În schimb în cadrul proiectului finanțat din creditul BERD, pe străzile renovat—bul. Ștefan cel Mare și Sfînt, str. Vasile Alecsandri și str. Constantin Negruzzi—au fost amenajate așa-numite „trotuare tehnice” sau a fost coborîtă bordura, asftel încît automobilele să poată parca pe trotuar sub un unghi de 30-40 grade.

Asta, în timp ce normele europene prevăd că parcajele pe străzi, sau on-street parking, se amenajează din contul carosabilului, prin redimensionarea trotuarului. În majoritatea orașelor europene parcajele pe stradă sînt amenajate în paralel cu fluxul de transport, la alt nivel decît trotuarul pentru pietoni sau sînt separate prin bariere fizice:

Ghidurile internaționale de amenajare a străzilor numesc parcările pe trotuar „obstructive on-street parking” și încurajează protecția trotuarelor prin „self-enforcing parking design”, adică plasarea unor bariere fizice de protecție a trotuarului.

2. Proiectul parcărilor cu plată este un „proiect european”

Primarul Chirtoacă folosește calificativul „european” pentru a induce impresia că proiectul parcărilor cu plată este o inițiativă susținută de Uniunea Europeană și presupune preluarea practicilor europene în domeniu.

Însă în majoritatea capitalelor europene parcările cu plată sînt un instrument prin care municipalitățile urmăresc scopul de a reduce traficul și emisiile de gaze de eșapament.

Acest instrument asigură autorităților locale posibilitatea de a descuraja folosirea transportului privat în deplasarea prin oraș, stimularea cetățenilor să folosească transportul public, dar și pentru acumularea unor venituri adiționale la bugetul local.

Pentru un management eficient al acestor spații de parcare, municipalitățile europene instituie structuri subordonate departamentelor municipale sau primăriilor de sector. De exemplu în Viena parcările sînt gestionate în cadrul Parkraumüberwachung, administrat de către Parking Space Management Committee, care este o insituție municipală.4 În Bruxelles spațiile de parcare sînt în gestiunea Agence du Stationnement.

Spre deosebire de proiectul chișinăuian, în Europa agenții economici privați nu gestionează întreaga afacere, ci sînt subcontractați de autoritățile locale pentru servicii de asistență, cum ar fi, elaborarea softurilor speciale, prestarea serviciilor de plăți online, dervirea parkomatelor, etc. Fără condiții speciale pentru 25 de ani și fără împărțirea veniturilor.

3. Operatorul este o companiei europeană cu experiență în Budapesta

„Din cîte cunoaștem, [compania] gestionează sistemul de parcări din Budapesta și din alte cîteva orașe din vestul Europei”. Dorin Chirtoacă5

Investigațiile efectuate de activiștii civici și presa de investigație au scos la iveală următoarele:

• Activistul civic Victor Chironda a mers la presupusa adresă vieneză a companiei „EME Parkleitsystem GmbH”, cu care Primăria a semnat contractul de PPP, și n-a găsit pe nimeni acolo, iar telefonul indicat pe saitul www.parkleitsystem.com nu este valabil.6

Însă Dorin Chirtoacă susține că Parkleitsystem nu e o companie-fatnomă și că el a discutat personal cu reprezentanții acestei firme.7

• Conform invesigațiilor publicate,8 „EME Parkleitsystem GmbH” este fondată de alte trei firme străine: „WCA Holding Company” Ltd, înregistrată în Malta (44,4%), „Desonia Investments Ltd” din Cipru (26%) și „EME Holding GmbH” din Austria (29,6%). Dintre acestea, numai ultima are o legătură cu domeniul parcărilor cu plată, însă așa cum ea deține mai puțin de o treime din EME Parkleitsystem GmbH, toate riscurile sînt ale companiei noi formate.

Conform practicilor, în această situație compania ungară trebuia să intre în contract în calitate de fidejusor (garant), iar compania nou-formată, cîștigătoarea tenderului, să prezinte dovada că deține 30% din suma anunțată, adica cel puțin 3 milioane euro.

• Din informația disponibilă,9 putem afla că EME este o companie din Ungaria care se ocupă cu dezvoltarea și promovarea metodelor de plată online pe piața ungară și internațională. Din 1 iulie 2006 ei s-au ocupat cu unificarea metodelor de plată prin intermediul telefoniei mobile. Iar parcările în Budapesta sînt gestionate de către Primăriile de sector.10

Însă asta e doar o mică parte din activitățile pe care le presupune parteneritul public-privat inițiat de primărie. În afară de metodele de plată, se presupune că ei vor gestiona spațiile de parcare, vor instala semne de circulație, vor deservi parkomatele, vor aplica amenzi, vor bloca roțile, vor realiza evacuarea automobilelor parcate ilegal și se vor ocupa de toate chestiunile administrative pe de-asupra. În total se prevede ca ei să gestioneze un aparat de 1000 de angajați.11 Dar se pare că firma selectată are experiență foarte limitată în multe din aspectele gestionării acestei afaceri.

4. Compania va investi 10 milioane de euro în parcările cu plată

Deși această a firmație a fost mediatizată de presă12 și confirmată13 de șeful Direcției de Transport Igor Gamrețchi, în contractul de PPP14încheiat de Primărie cu Parkleitsystem nu există nici o prevedere expresă cu privire la această sumă. De asemenea, nu au fost publicate niciun fel de calcule adiționale privind investițiile pe care se prevede să le facă Parkleitsystem în amenajarea parcărilor cu plată.

Însă este cert faptul că pe cele mai solicitate străzi din oraș, spațiile de parcare sînt amenajate de către Primărie, în cadrul Proiectului de renovare a străzilor finanțat din creditul oferit de BERD.

Conform contractului, la prima etapă EME Parkleitsystem trebuie să amenajeze „nu mai puțin de 2500 de locuri de parcare cu plată în partea centrală a mun. Chișinău, în perimetrul străzilor Ismail, Alexandru cel Bun, A. Pușkin, Cosmonauților, Mitropolit Bănulescu-Bodoni și 31 august.”15

Această zonă coincide cu străzile mari care sînt sau vor fi reabilitate în cadrul proiectului „Chișinău – drumuri urbane” din bani publici, oferiți municipiului Chișinău de Banca Europeană pentru Reconstrucții și Dezvoltare sub formă de împrumut. Str. Columna a fost recent reabilitată din bugetul municipal.

Lucrările de reabilitare pe toate aceste străzi presupun și amenajarea parcărilor din contul trotuarului. Prin urmare, majoritatea locurilor de parcare din centrul orașului pe care le va prelua EME Parkleitsystem deja sînt sau vor fi amenajate din bani publici.

Astfel, rămîne neclar în ce anume vor fi investite cele 10 milioane de euro.

5. Municipalitatea va avea cel puțin 50% din profitul generat de parcările cu plată

Deși contractul de PPP prevede expres că municipalitatea va primi numai 10% din suma rulajului lunar, iar 90% vor merge in buzunarul proprietarilor EME Parkleitsystem, Dorin Chirtoacă afirmă că de fapt cele 10% vor constitui cam 50%-70% din profitul net.16

Însă conform lui Igor Gamrețchi, din fiecare 15 lei/oră plătiți de șoferi pentru parcare în centru doar 1,5 lei vor fi direcționați către bugetul municipal. Companiei îi revin 5-7 lei. Restul 6,5 lei se presupune că vor constitui cheltuielile curente ale companiei și impozite.17

Curios este că studiul de fezabilitate, realizat de o companie din Marea Britanie în 2013,18 în baza căruia a fost elaborat proiectul parcărilor cu plată, prevede un tarif pentru parcare de 4 lei pe oră, tarif care „și-a dovedit sensul financiar ca punct de plecare”. Și asta la o rată de ocupare a parcărilor de 60%.

Așadar, chiar ținînd cont de inflație, nu este foarte clar cum s-a ajuns la prețul de 15 lei pentru o oră de parcare în central orașului și nici care este pînă la urmă procentul din venit pe care îl va obține orașul.

În loc de concluzie

Toate aceste aspecte aruncă o umbră de neîncredere peste acest proiect. Deși este o idee bună și un lucru necesar pentru Chișinău, modul în care Primăria îl realizează compromite acest proiect și nu face decît să agraveze problema.

Lipsa de transparență cu care este abordat acest Parteneriat Public-Privat riscă să compromită imaginea orașului Chișinău în ochii partenerilor și companiilor din afara țării, reducînd șansele investițiilor străine pentru alte proiecte de dezvoltare urbană, atît de necesare capitalei.


0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Cum evaluați decizia de a indexa pensiile cu 6% începînd cu 1 aprilie?