Transnistria stiri: 1406
Eurovision stiri: 504

Cum ajung brandurile false în Moldova?

10 apr. 2017,, 10:12   Economie
13441 0

Victor Surugiu

Pe parcursul ultimilor ani, statistica denotă creșterea livrărilor de contrabandă atît în Moldova, cît și peste hotarele ei, prin frontiera moldovenească.

Cele mai populare mărfuri ale contrabandiştilor sunt produsele alimentare şi mărfurile de larg consum contrafăcute, bdandurile falsificate, produsele nelicenţiate, alcoolul, ţigările. În rezultat, au de suferit, în primul rînd, importatorii oneşti şi producătorii locali, producţia cărora, deseori, nu rezistă concurenţei cu mărfurile ilegale şi semi-legale şi devine mai puţin solicitată.


„Poseidonul negru” împotriva mărfurilor contrafăcute

Pentru nimeni nu e secret că mărfurile contrafăcute – haine, jucării, galanterie, parfumerie, textile și alte mărfuri sînt prezente în abundență pe piața moldovenească. Pînă nu demult, produsele contrafăcute erau comercializate aproape în fiecare centru comercial, nemaivorbind despre piețe sau tarabele din stradă. În ultimul timp, cantitatea mărfurilor contrafăcute s-a redus: organele de drept și-au impulsionat lupta cu falsificatorii.

Surse din cadrul Inspectoratului General de Poliție din RM au comunicat pentru NOI.md că serviciile operative din diferite raioane ale Moldovei desfășoară raiduri, îndreptate spre contracararea producției și comercializării producției contrafăcute. Doar pe parcursul anilor 2015-2016, polițiștii au reușit să depisteze și să sisteze activitatea a aproape treizeci de linii de producție ilegale. Cîteva incidente similare au fost înregistrate și în anul curent.

Într-un șir de cazuri era vorba despre operațiuni speciale internaționale, în care sînt implicate organele de drept din cîteva țări. Una dintre acestea se numea „Poseidonul negru” și a fost desfășurată în comun cu organele de drept din România, Slovenia, Ucraina și Belarus. În rezultat, poliția moldovenească a arestat producție contrafăcută în valoare de aproape 4 milioane de lei – de regulă, acestea sînt falsificări brutale ale brandurilor renumite.

În total, au fost înregistrate circa 150 de cazuri de comercializare a cosmeticelor, produselor de tutungerie, electrocasnice, materiale de construcție și alcool – toate falsificate. Cele mai răspîndite mărfuri contrafăcute erau produse sub denumirile companiilor Adidas, Armani, Hugo Boss, Burberry, Calvin Klein, Christian Dior, Versace, Gucci, Lavazza etc.

Poliția invocă un caz, cînd directorul unei firme, împreună cu cîțiva complici, au organizat activitatea unei secții de confecții la fabrica pe care o administrează. Falsurile produse erau livrate angro beneficiarilor, precum și erau comercializate cu amănuntul. În secție au fost depistate etichete, trese, broderii cu simbolurile brandurilor cunoscute. Suma exactă a prejudiciului cauzat companiilor deținătoare de branduri va fi stabilită de expertiză.

Într-un alt caz a fost organizat comerțul cu produse falsificate de parfumerie ale cunoscutelor branduri. Produsele aromatizate falsificate erau prezentate drept parfum de elită. Depozitul se afla într-o casă arendată la marginea Chișinăului. În subsol, polițiștii au găsit cutii cu sticluțe, pe care deja erau încleiate etichetele marilor case de parfumuri. Producția avea semne vădite de falsificare – ambalaj necalitativ, coduri de bare estompate, calitate inferioară a cartonului și lipsa inscripțiilor în limba de stat, obligatorii pentru producția importată în Moldova.

De la Adidas pînă la Chanel: „made in Odessa”

Precum menționează surse din cadrul MAI, o parte din produsele contrafăcute sînt fabricate în Moldova, deseori acestea sînt articole din tutun, băuturi alcoolice, produse, produsele chimiei aplicate, cosmetice. În afară de alcool, crește popularitatea contrafacerii energizantelor. Recent, organele de drept au confiscat un lot de mărfuri contrafăcute ce consta din 100 de mii de recipiente cu băuturi energetice de proveniență necunoscută. Totodată, periodic, poliția constată cazuri de încălcare a drepturilor de autor la producerea și comercializarea producției falsificate.

Marfa ilegală este confiscată și după finalizarea tuturor procedurilor, este distrusă. Figuranții dosarelor penale, dacă ei nu ajung sub articolul privind contrabanda, sînt acuzați de folosirea ilegală a mărcilor comerciale, precum și fabricarea, păstrarea și distribuirea producției falsificate. Totuși, cînd vine vorba despre depistarea unor loturi mici de produse contrafăcute, majoritatea contravenienților se aleg doar cu sancțiuni administrative, sub forma amenzilor.

Cea mai mare parte a produselor contrafăcute, prezentă pe piața moldovenească este produsă peste hotare – în China și Turcia. Loturi mari de asemenea mărfuri deseori sînt aduse în țară de la piața din Odessa „Kilometrul 7”.

La Odessa sînt depistate fabrici clandestine de fabricare a hainelor cu logotipul Chanel, Adidas, Nike și altor branduri renumite. Organele de drept intentează dosare penale, utilajele de cusut și cele de imprimare a mărcilor comerciale sînt confiscate, însă volumul contrafacerilor pe piața regională scade foarte încet.


E timpul să ne amintim desre interesele producătorilor locali

Sînt cunoscute cazuri, cînd mărfurile contrafăcute erau livrate mulți ani în Moldova și apoi își urmau calea în alte țări, datorită susținerii din partea funcționarilor, care sînt abilitați să depisteze aceste infracțiuni. Dacă în livrările de contrabandă erau implicați vameși sau reprezentanții altor structuri de stat, cazul este anchetat de organele anticorupție.

Astfel, pe 31 martie, au fost reținuți patru conducători ai firmei, ce se ocupă cu livrările angro de produse de larg consum contrafăcute din China și Turcia. Au fost reținuți directorul, administratorul, șeful secției tehnologii informaționale și contabilul șef ai întreprinderii. De data aceasta, în operațiune au fost implicați angajații Centrului Național Anticorupție. Potrivit anchetei, în cadrul importului în țară a mărfurilor, compania indica date eronate în declarațiile vamale, mituind vameșii respectivi. Unii dintre ei deja au fost demiși, iar alții sînt verificați.

Totodată, experții constată că înăsprirea legislației administrative și penale nu a avut un impact semnificativ asupra nivelului infracționalității la frontiera de stat. Numărul acestora, potrivit unor estimări prealabile, a crescut cu aproape 30%. Totodată, lupta cu contrabanda nu este eficientă in mare parte din cauza nedorinței și necunoașterii de a lupta cu ea a vameșilor, care acționează doar cupă ordinul de „sus”.

Faptul majorării operațiunilor ilegale de import-export este recunoscut și de MAI. Conducerea instituției a declarat recent despre existența pericolului din cauza nivelului unor infracțiuni, printre care a fost menționată contrabanda și spălarea banilor. Organele de drept dispun de informații despre aptul că în Moldova, continuă să activeze cîteva grupări criminale, specializate în contrabanda transfrontalieră. Nu se ascunde nici faptul că contrabandiștii sînt protejați de funcționari. Oamenii legii doar lasă să se înțeleagă că în timpul apropiat trebuie să ne așteptăm la noi dezvăluiri.

Totodată, experţii menţionează că organele de drept încep să contracareze activ cazurile de falsificare şi contrabandă doar atunci cînd este vorba despre protejarea pieţei europene. În esenţă, oamenii legii din Moldova preferă să lupte cu aceste fenomene în interesele ţărilor-membre ale Uniunii Europene, unde sunt prejudiciate veniturile oficiale de pe urma contrabandei transfrontaliere.

Totodată, pe piaţa locală acţiunile organelor de drept nu sunt consecvente şi poartă un caracter haotic, iar din cauza aceasta au de suferit, în primul rînd, companiile, care preferă să activeze limitele cadrului legal. În opinia experţilor, oamenii legii trebuie să lupte mai activ cu contrabanda şi producţia contrafăcută pe piaţa moldovenească, îndreptîndu-şi eforturile, în primul rînd, spre protejarea importatorilor şi a producătorilor locali oneşti de concurenţa insuportabilă şi a dempingului banal.

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Cum evaluați decizia de a indexa pensiile cu 6% începînd cu 1 aprilie?