X 
Transnistria stiri: 1365
Eurovision stiri: 499

Reformatarea procuraturii pe fundalul „recordurilor criminale”

6 mar. 2017,, 09:58   Societate
12983 5

Victor Surugiu

Anul acesta, în organele procuraturii continuă reforma menită să îndepărteze instituția de politică și să o apropie de standardele internaționale.

Reforma a devenit laitmotivul Adunării generale a procurorilor, organizate la Chișinău. Totodată, oamenii legii au discutat indicatorii și practica luptei anticorupție, precum și creșterea criminalității cauzate de situația nefavorabilă din societate și de abuzul de alcool.

În paralel se desfășura un nou scandal legat de activitatea procuraturii. La ședința consiliului Uniunii Avocaților din Moldova a fost discutată intenția de a-i propune procurorului general să demisioneze benevol, în legătură cu cazurile urmăririi penale ilegale ale membrilor acestei organizații. În cele din urmă, avocații s-au adresat Parlamentului și Ministerului Justiției, examinînd problema inițierii unei greve – membrilor organizației li se va propune să iasă la un protest public în mantii de avocat.

Un nou val de creștere a criminalității

Precum a comunicat Serviciul de presă al Procuraturii Generale, la Adunarea generală a procurorilor, desfășurată vinerea trecută la Palatul de Cultură al Feroviarilor, au participat peste 600 de angajați ai instituției. La eveniment au fost prezenți ministrul de interne, Alexandru Jizdan, ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, șeful Serviciului Vamal, Vitalie Vrabie, reprezentanți ai Consiliului Superior al Magistraturii, ai Uniunii Avocaților, ai Centrului Național Anticorupție.

Raportul privind activitatea procuraturii în 2016, prezentat de procurorul general, Eduard Harunjen, a relevat inclusiv un nou val de creștere a infracționalității în Moldova. Anul trecut, în țară au fost înregistrate circa 42 de infracțiuni – cu 5,4% mai multe față de anul precedent. Această statistică a fost explicată de către procurorul general, în mare parte, prin situația nefavorabilă din societate și răspîndirea alcoolismului, deoarece o parte considerabilă dintre infracțiuni au loc în urma consumului băuturilor alcoolice. Jumătate dintre omoruri, cazuri de violență în familie și acțiuni violente față de polițiști în 2016 s-au produs în stare de ebrietate alcoolică.

În opinia lui Eduard Harunjen, asupra indicatorilor criminalității influențează și rata șomajului, problemele psihologice ale cetățenilor, sărăcia și degradarea intelectuală. O parte din vină, procurorul general le-a atribuit-o politicienilor și activiștilor civici, care, potrivit lui, influențează oamenii prin intermediul presei, formînd neîncrederea în ziua de mîine, promovînd violența și difuzînd teze antidemocratice.

Totuși, ministrul de interne are o explicație mai simplă pentru creșterea criminalității în Moldova. Precum a menționat Alexandr Jizdan, în ultimii ani organele de drept nu mai luptă pentru o statistică frumoasă și înregistrează infracțiuni mari, fapt ce influențează asupra indicatorilor generali. Totodată, potrivit ministrului, problema mai există, deoarece multe infracțiuni nu sînt înregistrate, cifrele prezentate nu reflectă întreaga complexitate a situației criminogene din țară, iar în perspectivă, ne așteaptă noi „recorduri” ale statisticii criminale.

Cei implicați în corupție sînt condamnați cu suspendare

Între timp, în anul 2016 nivelul mediu de infracționalitate în Moldova a crescut pînă la 118 infracțiuni la 10 mii de locuitori. Totodată, în Chișinău acest indicator este de 1,5 ori mai mare (182), capitalei revenindu-i peste o treime dintre toate acțiunile penale săvîrșite anul trecut. Geografia infracțiunilor este de așa natură, încît 22,7% din numărul total au fost săvîrșite în centrul țării, 21,1% - la nord și 17% - la sud, inclusiv în Găgăuzia. În 642 de cazuri este vorba despre omoruri. În general, fiecare a cincea infracțiune este gravă sau deosebit de gravă, iar fiecare a patra a fost săvîrșită în locuri publice. Cele mai multe infracțiuni sînt de gravitate medie și nesemnificativă (peste 33,5 de mii).

Numărul condamnaților a depășit anul trecut 10 mii. Aceasta înseamnă că în fiecare zi, în Moldova sînt condamnate 27 de persoane. În detenție s-au aflat 6377 de condamnați, inclusiv 30 de minori. Cei mai mulți condamnați își ispășesc pedepsele în instituțiile penitenciare pentru adulți de tip semiînchis.

Precum menționează experții, în discursurile conducătorilor organelor de drept nu a fost reflectat nivelul de elucidare a infracțiunilor în Moldova. Ei explică faptul prin aceea că indicatorii lasă de dorit, cu atît mai mult cu cît calculele se fac, de obicei, ținînd cont nu de numărul infracțiunilor înregistrate, dar de numărul infracțiunilor, dosarelor și materialelor aflate pe rol în perioada de gestiune. Astfel, indicatorii eficienței activității organelor de drept au rămas „în spatele ecranului”.

Drept una dintre realizările instituției procurorul general a menționat îmbunătățirea indicatorilor luptei anticorupție. Potrivit lui, în 2016 au fost trimise în instanță 248 de dosare legate de corupție, în care figurează 480 de persoane. Potrivit statisticii organelor anticorupție, față de 90% de condamnați în asemenea cazuri, instanța emite sentințe de condamnare. Însă majoritatea dintre ei sînt condamnați condiționat și doar unul din trei funcționari este demis din funcție. Oamenii legii insistă asupra înăspririi pedepselor. Recent Procuratura Anticorupție și Centrul Național Anticorupție au propus spre examinare Parlamentului un proiect de lege potrivit căruia amenzile pentru acest tip de infracțiune să depășească de 10 ori valoarea mitei.

Accentul pe specializare

Una dintre cele mai discutate teme a devenit reforma procuraturii, lansată anul trecut și care prevede un șir de schimbări în sistem, multe dintre ele fiind planificate pentru 2017. Numărul procurorilor s-a micșorat, iar salariile lor au crescut. Procurorii nu mai poartă uniformă și nu primesc grade speciale de calificare. Au fost modificate regulile de numire în funcție, de promovare, tragere la răspundere disciplinară. Potrivit lui Harunjen, cele mai multe noutăți sînt condiționate de „Concepția reformei procuraturii”.

Deoarece, de la începutul anului 2017, în capitală funcționează Procuratura Municipiului Chișinău, au fost desființate procuraturile sectoarelor Botanica, Buiucani, Centru, Ciocana și Rîșcani. Acestea au fost transformate în oficii sectoriale ale procuraturii municipale. Foștii conducători ai acestor subdiviziuni au obținut statutul de adjuncți ai procurorului-șef al municipiului Chișinău și se vor afla în funcții pînă la expirarea actualului lor mandat. În viitor candidații la aceste funcții vor fi selectați în rezultatele unui concurs deschis.

În urma acestei reconfigurări, numărul procurorilor-șefi s-a redus cu 10 unități. În pofida acestui fapt, procuratura municipală a devenit una dintre cele mai numeroase subdiviziuni ale Procuraturii Generale, cu 180 de specialiști. Ei toți trebuie să fie reatestați. Eduard Harunjen este convins că reforma structurală din capitală va permite optimizarea procesului de lucru, desfășurarea unei activități mai operative și mai eficiente, îmbunătățirea calității managementului cadrelor. Totodată, pentru cetățeni lucrurile nu s-au schimbat prea mult: ei depun plîngerile la sediul anterior al procuraturilor sectoriale.

Printru-un proces similar a trecut și procuratura din Găgăuzia. Totodată, din momentul intrării în vigoare a noii legi, și-au încheiat activitatea procuraturile de pe lîngă Curțile de Apel, procuratura militară și cea de transport. De asemenea, a fost creată o nouă procuratură specializată pentru lupta împotriva crimei organizate și dosarele de importanță majoră. Ea a obținut același statut ca și procuratura Anticorupție. În subdiviziuni, de asemenea, va fi pus accentul pe specializare prin formarea grupurilor de procurori pentru elucidarea cazurilor de rezonanță, cercetarea infracțiunilor legate de droguri, infracțiunilor economice.

Protest în mantii de avocat

În rezultatul reformei s-a schimbat și modul de alegere a procurorului general. Potrivit noii legi, candidatul urmează a fi ales în bază de concurs și va obține un mandat de opt ani, fără posibilitatea extinderii lui. Dreptul de numire a șefului instituției a trecut de la parlament la șeful statului, care examinează propunerile Consiliului Superior al Procurorilor. Concursul la postul procurorului general în 2016 a coincis cu campania electorală pentru alegerile președintelui țării și a fost însoțită de la bun început de scandaluri. În final, Eduard Harunjen a fost numit la funcția de conducere doar în cîteva ore de la anunțarea rezultatelor concursului. A fost unul dintre ultimele decrete semnate de ex-președintele Nicolae Timofti.

În prezent, în societate au loc din nou discuții privind legitimitatea aflării lui Eduard Harunjen în funcția de procuror general. Pe de o parte, președintele Igor Dodon a inițiat procesul de contestare a rezultatelor concursului, care, în opinia lui, s-a desfășurat cu încălcări semnificative. În special, în apelul șefului statului se arată că Harunjen nu putea fi admis în calitate de candidat, deoarece legea interzice înaintarea persoanelor care în ultimele șase luni au făcut parte din Consiliul Superior al Procurorilor. Președintele a atras atenția și asupra altor încălcări, care, în opinia lui, constituie un temei serios pentru a avea dubii că concursul a fost imparțial și obiectiv.

Pe de altă parte, săptămîna aceasta, reprezentanții Uniunii Avocaților din RM și-au anunțat intenția de a-i propune procurorului general să demisioneze benevol, în legătură cu cazurile de urmărire penală ilegală a membrilor acestei organizații. Avocații Veaceslav Țurcan și Maxim Belinschi afirmă că au devenit victime ale unui dosar fabricat și că astfel se încearcă intimidarea lor din cauza depistării unor încălcări comise de judecător, notar și un fost reprezentant al organelor de drept. Ei presupun că procurorul general trebuie să poarte răspundere personală, deoarece a respins de trei ori cererea de recuzare a procurorilor și polițiștilor.

Însă participanții la ședința Consiliului Uniunii Avocaților au ajuns la concluzia că cererea de demisie a procurorului general nu va soluționa problema urmăririi ilegale și intimidării avocaților, care necesită o abordare complexă. Potrivit decanului Baroului Avocaților din Chișinău, Emanoil Ploșniță, organizația se va adresa Parlamentului cu solicitarea de a interpreta un șir de prevederi ale Codului penal, precum și va expedia Ministerului Justiției propunerea privind introducerea răspunderii administrative și penale pentru imixtiunea sau împiedicarea activității avocaților. Totodată, în cazul lipsei unei reacții, se va discuta și posibilitatea convocării congresului extraordinar al avocaților pentru soluționarea problemei privind lansarea unei greve generale. Potrivit informațiilor noastre, membrilor organizației li se va propune să iasă la protestul public în mantii de avocat.

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Cum evaluați decizia de a indexa pensiile cu 6% începînd cu 1 aprilie?