Dragobetele – sărută fetele: Obiceiuri și superstiții

Dragobetele, sărbătoarea tinereții și a iubirii, ziua în care fiecare din noi are posibilitatea să spune ”altfel” un ”te iubesc” omului drag.

În mitologie, Dragobete este un personaj preluat de la vechii daci şi transformat ulterior într-un protector al tinerilor şi patron al iubirii. Se pare că Dragobete care mai este numit și “Logodnicul Păsărilor”, nu era nimeni altul decît fiul babei Dochia, un flăcău extrem de chipeş şi iubăreţ, care seducea femeile ce îi ieşeau în cale. Dragobete a rămas însă pînă în ziua de astăzi un simbol suprem al dragostei.

“Dragobetele săruta fetele”

De dragobete se obișnuia ca tinerii îmbrăcaţi în straie frumoase să se strîngă în păduri şi să culeagă în buchetele cele dintîi flori ale primăverii. Culesul florilor se continua cu voie bună şi cîntece, cu un fel de joc numit “zburătorit”. La ceasul prînzului, fetele porneau în fugă către sat, iar băieţii le fugăreau, încercînd să le prindă şi să le dea un sărutat. Dacă băiatul îi era drag fetei, aceasta se lăsa prinsă, ulterior avînd loc şi sărutul considerat echivalent al logodnei şi al începutului iubirii între cei doi. Conform anumitor superstiţii din bătrîni, cei care nu sărbătoreau această zi erau pedepsiţi să nu poată iubi în acel an. Acest obicei a dat naştere celebrei strigături sau ameninţări glumeţe “Dragobetele săruta fetele !”.

Să nu plîngi de Dragobete

Nu ai voie să plîngi în ziua de Dragobete. Se spune că lacrimile care curg în această zi sînt aducătoare de necazuri şi supărări în lunile care vor urma.

Fetele tinere îşi pun busuioc sub pernă

Fetele tinere, curioase să îşi afle ursitul, îşi pun busuioc sfinţit sub pernă, avînd credinţa că Dragobetele le va ajuta să găsească iubirea adevărată.