X 
Transnistria stiri: 1406
Eurovision stiri: 504

Grija față de copii sau realizarea planului de închidere a internatelor?

5 ian. 2017,, 10:00   Societate
18147 6

Pe 20 decembrie, NOI.md a publicat articolul „Moldova fără orfani – mit sau realitate?”, în care ne-am prezentat poziția, afirmînd că în țara noastră nu trebuie închise casele de copii și internatele.


În opinia noastră, soarta copiilor orfani și a copiilor din familiile socialmente vulnerabile constituie cea mai importantă problemă pentru societatea noastră. Această problemă a fost practic și teoretic rezolvată în fosta RSS Moldovenească și, respectiv, în Republica Moldova, prin crearea instituțiilor respective – caselor de copii și școlilor-internat, în care copiii erau educați, învățați și se aflau în grija maturilor. La necesitate, pentru ei erau găsiți părinți adoptivi. Această activitate destul de delicată era desfășurată sub supravegherea statului și a societății civile în persoana colectivelor pedagogice și a organizațiilor neguvernamentale.

Reforma acestui sistem, dacă va fi necesară, trebuie efectuată chibzuit, fin, pe parcursul unei perioade îndelungate. Însă în țara noastră, timp de cîțiva ani, au fost închise majoritatea caselor de copii și școlilor-internat, au apărut mii de copii vagabonzi, înflorește traficul cu copii.

Această reformă desfășurată de funcționari și care a fost inițiată de peste hotare este susținută de diferite organizații neguvernamentale străine. Una dintre ele este CCF Moldova („Copil. Comunitate. Familie”), ce reprezintă fundația de binefacere Hope and Homes for Children. Pe site-ul său, aceasta publică rapoartele despre activitatea sa. Această organizație se mîndrește cu faptul că, în cooperare cu Ministerul Educației, participă la închiderea caselor de copii și a școlilor-internat. Iar în persoana liderului său, Liliana Rotaru, și-a declarat drept scop închiderea pînă în 2020 a tuturor instituțiilor de acest fel din Republica Moldova.

De exemplu, în 2014-2015, CCF Moldova a întreprins acțiuni de dezinstituționalizare – eliberarea copiilor din școala auxiliară internat din Grinăuți, raionul Ocnița. „Pe 1 septembrie 2015, niciun copil nu a revenit în această instituție”, se arată pe site. În rezultat, 51 de copii au fost reintegrați în familiile lor biologice, 15 – în familii extinse, doi au fost plasați în serviciul de asistență parentală profesionistă, iar alți doi – în case de tip familial.

De asemenea, CCF Moldova a participat (în unele cazuri, activ) la închiderea și reformarea:
  • Școlii Auxiliare Internat din Țarigrad, raionul Drochia, în 2012-2014 (un copil a fost reintegrat în familia biologică);
  • Școlile auxiliare din s. Sărata-Nouă din raionul Leova în 2011-2012 (79 de copii au fost reintegrați în familiile biologice, 27 de copii – în familii extinse, șase copii au fost plasați în case de tip familial sau în serviciul de asistență parentală profesionistă, un copil se află sub tutelă);
  • Școala-internat din or. Cupcini, raionul Edineț în 2010-2012 (47 de copii au fost dezinstituționalizați, inclusiv 15 au fost reintegrați în familii, 11 – în familii extinse, 9 – au fost plasați în case de tip familial sau în serviciul de asistență parentală profesionistă);
  • În 2010-2011, casele de copii din s. Cernoleuca, raionul Dondușeni, (din 26 de copii, 24 au fost reintegrați în familii biologice, 8 – în familii extinse, 4 se află în serviciul de asistență parentală profesionistă).
Totodată, precum se știe, în ultimii ani, în Moldova au fost închise zeci de alte case de copii și școli internat.



CCF Moldova susține că din 2008 pînă în 2013 a reușit să reintegreze în familiile biologice și extinse peste 600 de copii. Iar din 2008 pînă în prezent, (nu se știe cînd ultima dată au fost actualizate datele de pe site), circa 800 de copii au fost dezinstituționalizați. În total, în țară sînt mii de astfel de copii.

Directorul acestei organizații, Liliana Rotaru, în articolul „Moldova fără orfani – mit sau realitate?”, și-a expus opinia privind problema întreținerii și educării acestor copii. Poate, datorită activității CCF Moldova, unii copii și-au găsit fericirea în familiile extinse și case de tip familial. Dar, totodată, faptul rămîne fapt – foarte mulți copii au devenit vagabonzi, fenomen ce nu exista pe timpul funcționării normale a sistemului internatelor și a caselor copii. Cum se reușește schimbarea mentalității părinților biologici, pentru ca copilul dezinstituționalizat din școala internat să devină brusc fericit? CCF Moldova nu explică acest fapt. Însă se știe că deseori mentalitatea părinților nu poate fi schimbată (de exemplu, dacă părinții au căzut în patima beției, ei au alte priorități) și copiii părăsesc din nou familiile, devenind vagabonzi…

Există problema înfierii copiilor de către cetățenii străini – exemple în acest sens au fost invocate de directorul Gimnaziului-internat nr.3, Igor Sandler.

Sursa noastră, care din motive lesne de înțeles, a solicitat anonimatul, a relatat în articol că, după ce Rusia a introdus moratoriul la înfierea copiilor de cetățenii SUA, iar autoritățile Moldovei au anulat moratoriul, cererea la copiii din Moldova a crescut. Citat din articol:
„Și toți vor, în general, copii sănătoși, frumoși, cu ochi albaștri. Acest lucru este greu de realizat, de aceea au hotărît ca sub masca reîntoarcerii copiilor în familii să-i stabilească în centrele create de străini. Doar la Chișinău sînt o mulțime. Copiii sînt practic „împinși” înapoi în familiile vulnerabile, unde problemele nu se termină niciodată.

Este important ca copilul să fie eliberat de sub tutela și răspunderea statului. Iar pentru asta trebuie lichidate toate casele de copii și școlile internat. În acest scop, sînt create companii ilegale, ce se ocupă cu asemenea probleme și funcționează cu sprijinul structurilor de stat. În acest scop, posibil, au și fost deschise CCF și HHC, ce organizează concerte și evenimente caritabile cu participarea starurilor, în spatele cărora se fac afaceri.”

Ultima frază în care interlocutorul nostru a exprimat o presupunere, folosind cuvîntul „posibil”, a fost calificată de către doamna Rotaru drept lezarea onoarei și demnității. Însă această frază reprezintă o „judecată de valoare” clasică. Este o opinie. Nu este o indicație și nici o constatare a faptului.

În acest sens, există hotărîrea nr.7 din 24 decembrie 2012, a plenului Curții Supreme de Justiție a RM cu privire la practica aplicării de către instanţele de judecată a unor prevederi ale Legii cu privire la libertatea de exprimare. Practica judiciară insistă pe poziția că judecata de valoare nu poate fi dovedită (despre aceasta – în hotărîrea CSJ). Orice persoană are dreptul la libera exprimare, inclusiv un jurnalist.

Site-ul www.noi.md este gata să colaboreze cu CCF Moldova și să relateze despre soarta copiilor care au fost reintegrați de această organizație în familiile biologice. Dacă CCF Moldova ne va oferi adresele acestor sute de familii, noi le vom vizita și vom relata despre copilăria fericită a acestor copii.


Redacția www.noi.md.
0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Cum evaluați decizia de a indexa pensiile cu 6% începînd cu 1 aprilie?