Transnistria stiri: 1365
Eurovision stiri: 499

Vladimir Plahotniuc a „ieşit din umbra”. Ce urmează?

31 dec. 2016,, 09:30   Politică
48220 42

Xenia Florea

Anul 2016, care a început nereuşit pentru Vladimir Plahotniuc (preşedintele Timofti a refuzat să aprobe candidatura lui la postul de premier, opoziţia unită a fost la un la un pas de a lua cu asalt parlamentul, plana pericolul alegerilor parlamentare anticipate) s-a încheiat cu o concentrare a puterii în mîinile „coordonatorului executiv”.

La sfîrşitul anului, cum a fost planificat, Vladimir Plahotniuc „a ieşit din umbră”, devenind preşedinte al Partidului Democrat, pe care şi pînă acum l-a condus, de facto. Acum, următoarea ţintă (noul lider al PDM nu ascunde acest fapt) este subordonarea parlamentului cu ajutorul deputaţilor cu mandate uninominale, care vor putea fi convinşi mai uşor să formeze majoritatea parlamentară.

Doar preşeditele Igor Dodon ar putea zădărnici planurile „coordonatorului executiv”, deşi mulţi comentatori politici au dubii în privinţa aceasta. De aceea, potrivit experţilor, noul an 2017 va deveni un an al conflictelor politice dintre preşedinte, guvern şi parlament. Iar Vladimir Plahotniuc va juca rolul lui „Liviu Dragnea moldovenesc” – liderul social-democraţilor români, preteni cu PDM, care acum îl ameninţă cu moţiunea de cenzură pe preşedintele Klaus Iohannis.

„Priviţi, e acelaşi model. El este atotputernic, el încearcă să-şi promoveze agenda, iar dacă preşedintele va începe să se opună, atunci vor fi găsite pîrghii de influenţă şi asupra lui”, consideră analistul politic Igor Boţan.

Tentativa de „legalizare” nr.3

Cînd în primăvara acestui an, Curtea Constituţională a decis revenirea la alegerile directe ale preşedintelui, fostul membru al Partidului Democrat şi ex-ambasadorul Moldovei în Austria Andrei Popov a scris pe reţelele de socializare că Vladimir Plahotniuc ar putea folosi alegerile prezidenţiale nu doar pentru a distruge opoziţia protestatară, dar şi pentru a scăpa de Marian Lupu, care şi-a epuizat resursa, să curăţe PDM, să efectueze rebrandingul partidului şi să şi-l subordoneze complet.

“Cel mai probabil că anume M.Lupu va deveni candidatul la prezidențiale din partea Partidului Democrat. Dar, nu pentru a trece în turul doi și să-l învingă pe Dodon (care încă crede și speră). El va deveni „miel de sacrificare”, pentru a demonstra o victimă și exemplul angajamentului PDM și a lui V.Plahotniuc pentru alegerile libere. Adică, poftim, noi am avut propriul candidat, însăși președintele formațiunii, dar el nu a trecut. Alegerile au trecut corect, și legitimitatea procesului electoral nu poate fi discutată. următorul pas va fi alegerea noului președinte al formațiunii în locul lui Marian Iliici, care deja s-a răsuflat”, scria pe 12 mai Andrei Popov.

Aşa şi s-a întîmplat după alegerile prezidenţiale. Diplomaul a greşit doar numele viitorului preşedinte al PDM – Andrei Popov Credea că această funcţie va fi ocupată de Andrian Candu, iar Vladimir Plahotniuc a decis să conducă singur Partidul Democrat. Experţii au diferite explicaţii petnru aceasta.

„El a dorit întotdeauna să fie pe prima linie şi faptul că din cauza luptei cu Filat Plahotniuc a fost nevoit să plece în umbră, cred că l-a forţat şi pe el, şi Partidul Democrat. Partidul Democrat – pentru că a avea un lider formal, dar legitim şi unul real, dar din umbră – totuşi e tensionant. Iată că ei au soluiţionat această problemă”, a declarat pentru noi.md analistul politic Corneliu Ciurea.

Iar politologul Victor Josu consideră că postul de preşedinte al Partidului Democrat constituie o anumită manevră de ocolire în încercarea lui Vladimir Plahotniuc de a-şi legaliza statutul.

„Noi observăm o nouă tentativă a lui Vladimir Plahotniuc de a se legaliza – să ocupe una dintre funcţiile publice, care ar corespunde statutului lui de executor al „unui rol important în ţară”, precum a menţionat recent ambasadorul SUA în Moldova James Pettit”, a declarat pentru Noi.md Victor Josu. Voi menţiona că remarca a fost făcută nu pe o tonalitate acuzatoare, ci mai degrabă, pe un ton de aprobare şi stimulare. Deoarece primele două tentative de legalizare – aflarea în funcţia de vice-spicher al parlamentului şi eşecul cu înaintarea la funcţia de premier – s-au încheiat pentru Plahotniuc cu un fiasco, de data aceasta el a schimbat puţin tactica, a decis să ia prin insistenţă. Pentru ca societatea să-l accepte cu el în rolul de preşedinte al partidului, iar apoi, cînd poporul se va obişnui, în mod firesc, cel mai probabil, după alegerile parlamentare, va face a treia tentativă.

De ce are nevoie Plahotniuc de toate acestea? Pentru că fără a ocupa o asemenea funcţie, toate investiţile în politică (iar în prezent el a investit în politica moldovenească mai mult decît oricine) îşi pierd sensul. Chiar dacă investeşti cu succes în altcineva, ceea ce lui i-a reuşit, mai degrabă sau mai tîrziu aceasta la fel te plictiseşte. Dar şi este mai sigur să investeşti în tine. Pentru că singur nu vei putea să te tragi în ţeapă, în nici un caz”.

Va deveni oare Plahotniuc premier în 2017?

Noul preşedinte al Partidului Democrat a fost văzut nu o dată în fotoliul de premier. Se spunea că candidatura lui era examinată serios în calitate de candidat la postul de şef al guvernului încă în 2008, cînd echipa lui Vasile Tarlev a fost demisă. Însă, în cele din urmă, preşedintele Voronin a desemnat-o premier pe Zinaida Greceanîi (se spune că Plahotniuc a refuzat oferta).

Despre Plahotniuc premierul se vorbea şi după alegerile parlamentare anticipate din 2010. Despre faptul că în cazul alegerii preşedintelui pe 16 decembrie, prim-vicepreşedintele PDM ar putea conduce partidul şi deveni premier, liderul mişcării „Antimafie” Sergiu Mocanu a declarat în decembrie 2011. Ulterior, se spunea că prim-vicepreşedintele PDM ar putea fi premier după demisia guvernului lui Vladimir Filat în 2013.

Discuţii despre aceasta au fost şi în anul curent, în pofida faptului că la începutul anului 2016, preşedintele Timofti a respins candidatura lui Vladimir Plahotniuc la postul de premier. Din cele mai „proaspete” – afirmaţia lui Renato Usatîi de acum două săptămîni, că Vladimir Plahotniuc deja se pregăteşte să ocupe funcţia de premier, în cabinetul premierului se face o reparaţie capitală „pentru Plahotniuc” şi deja în următoarele săptămîni, guvernul lui Pavel Filip va demisiona sub pretextul reducerii ministerelor.

Opiniile experţilor privind perspectiva lui Vladimir Plahotniuc de a ocupa fotoliul de premier în anul viitor s-au împărţit. „La ce bun acum funcţia de premeir? Acum nu are sens. Mai întîi, dl Plahotniuc trebuie să schimbe sistemul electoral, să desfăşoare alegerile parlamentare, după toate regulile, şi doar apoi s-ar putea gîndi la o anumită funcţie”, consideră analistul poltiic Igor Boţan.

Preşedintele Centrului Iniţiativelor şi Monitorizării autorităţilor publice Ion Dron, dimpotrivă, nu exclude că Vladimir Plahotniuc va dori să ocupe în 2017 fotoliul de premier. Însă acest lucru ar putea provoca o criză politică: preşedintele Igor Dodon a declarat, zilele acestea în direct la un post de televiziune, un „nu” răspicat candidaturii lui Vladimir Plahotniuc la funcţia de premier. Adică, şeful statului nu are de gînd să semneze decretul privind desemnarea candidaturii preşedintelui Partidului Democrat la postul de premier.

Desigur, coordonatorul executiv al coaliţiei de guvernămînt poate implica din nou Curtea Constituţională, cum a fost la începutul anului 2016, cînd Nicolae Timofti a refuzat să-l înainteze pe Vladimir Plahotniuc la funcţia de premier şi a înaintat de două ori o candidatură inacceptabilă pentru majoritatea parlamentară.

Atunci Curtea Constituţională a decis că şeful statului este obligat să înainteze candidatura aprobată de majoritatea parlamentară – dacă aceasta este create şi confirmată oficial. În final, Nicolae Timofti a fost nevoit să semneze decretul privind desemnarea lui Pavel Filip la funcţia de premier, iar guvernul a fost format.

Însă precum menţionează Ion Dron, acum, situaţia e alta: „Decizia Curţii Constituţionale a fost adoptată cînd Moldova se afla în matricea republicii parlamentare. Adică, după ce pe 4 martie, Curtea Constituţională a schimbat matricea, iar preşedintele a început să fie ales de popor, această interpretare a CC, în opinia mea, deja nu mai este obligatorie pentru preşedintele ţării: şeful statului poate înainta candidatura la postul de premier la propria discreţie, dar nu la cerinţa majorităţii parlamentare. Aşa că dacă Vladimir Plahotniuc va dori din nou să devină premier, iar preşedintele Dodon va refuza să semneze decretul, atunci aceasta va genera o criză politică”.

Analistul politic Victor Ciobanu la fel nu exclude că Vladimir Plahotniuc în 2017 va dori să devină fie şef al executivului.

„Sincer, nu înțeleg de ce are nevoie de asta, or, este așa o funcție publică bună ca președintele PDM, ce permite stabilirea contactelor internaționale sau expunerea pe marginea situației din țară. Iar postul de premier nu este o funcție constantă, ce comportă un șir de riscuri. Cu atît mai mult cu cît în viitorul apropiat nu se așteaptă miracole economice – pentru aceasta pur și simplu nu există premise. Singura explicație care se impune, dacă Vladimir Plahotniuc va insista să dețină postul de premier – este faptul că el în esența sa este un jucător, care mereu mărește miza, iar după un eșec anterior e foarte probabil că va dori să le demonstreze tuturor că dacă el a spus ceva, el a și făcut”.

În opinia lui Victor Ciobanu, dacă Vladimir Plahotniuc într-adevăr va decide să demită guvernul lui Pavel Filip și să ocupe singur postul de premier, acest lucru nu se va întîmpla mai degrabă de primăvara viitoare.

„Chestiunea este că peste ocean acum se schimbă (precum se spune la noi) „comitetul de la Washington”. Pe 20 ianuarie va avea loc inaugurarea noului președinte al SUA Donald Trump. Apoi va fi nevoie de o anumită perioadă de timp pentru formarea administrației prezidențiale. Cred că Vladimir Plahotniuc va aștepta între timp pentru a vedea cît de departe poate merge – or, nu din propria inițiativă Nicolae Timofti a refuzat acum un an să semneze decretul privind desemnarea lui Vladimir Plahotniuc la funcția de premier”, a declarat Victor Ciobanu pentru noi.md.

Alegerile – anticipate sau ordinare?

„Scopul e clar. Noi avem cea mai puternică echipă și cele mai puternice organizații în raioane. Noi vom executa sarcinile trasate. După sărbători vom începe activitatea politică, parlamentară și guvernamentală”, a declarat Vladimir Plahotniuc în cadrul congresului VIII al Partidului Democrat.

Sarcina imediat următoare pentru formațiunea sa politică a fost anunțată de președintele PDM la același for – optimizarea parlamentului și guvernului și „transmiterea în mînile unor oameni a controlului asupra organului legislativ, stabilirea pîrghiilor, cu ajutorul cărora cetățenii îi vor putea pedepsi pe cei care nu-și îndeplinesc obligațiile în perioada aflării lor în funcții”.

Dacă e să traducem această declarație într-un limbaj accesibil, atunci după sărbătorile de iarnă, democrații intenționează să schimbe sistemul electoral din proporțional în mixt, cînd jumătate din parlament (51 de deputați) este aleasă pe liste de partid, iar 50 – pe circumscripții uninominale. Este un vis de mai demult, dar nerealizat, al conducerii Partidului Democrat.

„Modificarea sistemului electoral – trecerea la alegerea unei părți a deputaților pe circumpscripții uninominale – va deveni un moment cheie în planurile de reformare a clasei politice, menționează politologul Victor Josu. Nu întîmplător, în discursul său în fața delegaților congresului Partidului Democrat, Plahotniuc a vorbit despre „transmiterea reală către popor a controlului asupra parlamentului” și despre „instrumentele, cu ajutorul cărora cetățenii îi vor putea pedepsi pe cei, care nu-și îndeplinesc obligațiile” – acest lexic face parte tocmai din argumentele în favoarea alegerilor în baza sistemului majoritar.

E clar că el va putea controla mai ușor un parlament mixt, deoarece deputații uninominali, ce nu suferă de sindromul trădării partidului, vor putea fi determinați mai ușor să facă parte din viitoarea majoritate parlamentară. Orice deputat uninominal oricînd va putea găsi un argument „de beton” pentru alegători: un vot nu decide nimic, de aceea, am mers în componența coaliției de guvernămînt, pentru a soluționa mai bine, dragi alegători, problemele voastre. Iar faptul că drept candidat la funcția de premier din partea viitoarei majorități parlamentare va fi înaintat Plahotniuc, ce să-i faci, așa va fi voința majorității”.

Cît privește termenele alegerilor parlamentare, Victor Josu tinde să creadă că Vladimir Plahotniuc, cel mai probabil, țintește alegerile parlamentare ordinare din 2018, dar nu cele anticipate

„În acest caz, pentru Plahotniuc nu sînt importante termenele, ci modificarea regulilor jocului și pregătirea Partidului Democrat – care este oficial partidul lui, de alegeri conform noilor reguli. Cu siguranță, el deja are o strategie de pregătire, ce presupune și candidați-spoileri în fiecare circumpscripție, și așa-zișii candidați independenți, care după alegeri vor adera la fracțiunea PDM și multe altele”, susține expertul.

Directorul executiv al Asociației pentru democrație participativă (ADEPT) Igor Boțan de asemenea crede că e puține probabil că Vladimir Plahotniuc va merge la alegeri anticipate.

„El nu are nevoie de asta, or, în afara modificării sistemului electoral, mai trebuie crescuți liderii circumpscripțiilor uninominale. Localnicii trebuie pregătiți că anume această persoană concretă va avea grijă de bunăstarea lor, de aceea anume el trebuie să le reprezinte interesele în viitorul parlament. Cred că în timpul apropiat, toată mass media din holdingul dlui Plahotniuc va relata activ despre faptul că într-un sat dintr-un anumit raion, datorită unei persoane, a fost ceva construit, desfășurat sau trasat. Dar pentru a promova oamenii, care urmează să ajungă în parlament, e necesar aproape un an, nu mai puțin, de aceea eu nu cred că democrații vor merge la alegeri anticipate”, susține Igor Boțan.

În general, indiferent de faptul dacă alegerile parlamentare vor avea loc în 2017 sau în 2018, anul viitor, în opinia experților politici, va fi un an al certurilor politice, al confruntării și blocării activității unui șir de organe publice. O asemenea situație, potrivit președintelui Centrului de inițiative și monitorizare a autorităților publice Ion Dron, este programată de decizia Curții Constituționale din 4 martie 2016, care a restabilit alegerile directe ale președintelui.

„Cel mai rău lucru, dinpunct de vedere politic, care s-a produs în Republica Moldova în 2016 este faptul că am fost readuși la starea de confruntare din anul 2000. De aceea, conflictul dintre președinte și parlament este inevitabil. Iar o asemenea confruntare se va atesta și în 2017, și în 2018, și în 2030 – pînă cînd în Moldova nu va fi schimbată forma de guvernare în una curat parlamentară sau curat prezidențială, fără etape și forme intermediare”, a declarat Ion Dron pentru Noi.md.

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Cum evaluați decizia de a indexa pensiile cu 6% începînd cu 1 aprilie?