X 
Transnistria stiri: 1365
Eurovision stiri: 499

Asasinul industriei locale. Ce se știe despre noul retailer Kaufland

28 dec. 2016,, 16:15   Economie
80513 37
Vladislav Bordeianu

În 2018, rețeaua germană de produse alimentare cu amănuntul Kaufland planifică deschiderea a șase magazine la Chișinău (pentru început, precum a fost anunțat oficial), celelalte – pînă în 2020, cu un volum total de investiții de 60 de milioane de euro.

Precum se întîmplă deseori la investitorii străini, investițiile se fac, în special, în țările de unde acești investitori vin (instalații străine, utilaj străin, consultanți străini etc.). La sfîrșitul săptămînii trecute, a devenit cunoscut locul unde va fi construit primul hipermarket.

Primăria capitalei a fixat pentru 4 ianuarie consultări publice ale proiectului planului de urbanism al construcției zonale pe adresa bulevardul Mircea cel Bătrîn, 25/1. Pe două terenuri cu suprafața de 1,09 ha se planifică construcția unui centru comercial multifuncțional cu parcări, inclusiv subterane. Prima tranșă – magazinul rețelei Kaufland cu parcarea la parter. Beneficiarul proiectului SRL „Ani roada gliei”, executor – SRL „Marhitrav-ATM”. Trebuie să menționăm că pe teren se află o mica zonă verde, care se pare că va fi defrișată.

Avînd în vedere că la Chișinău și așa este mult comerț cu amănuntul, e interesant cine vine la noi.

Lider în România

Kaufland (Kaufland Stiftung & Co. KG) face parte din concernul german „Schwarz-Gruppe” (Schwarz Beteiligungs GmbH), împreună cu cunoscutele rețele ”Lidl”, „KaufMarkt” și „Handelshof”, în care lucrează peste 200 de mii de oameni. În 2014, grupul „Schwarz” a devenit cel mai mare retailer din Europa, cu o cifră de vînzări de aproape 80 de miliarde de euro. În prezent, Kaufland numără peste 1300 de magazine în șapte țări – Germania, Cehia, Slovacia, Polonia, Croația, Bulgaria și România.

Datorită apropierii geografice, legăturilor istorice și culturale ale Republicii Moldova și României, activitatea comercială va fi efectuată direct de filiala din România. Consumatorilor moldoveni li s-a promis că sortimentul producției în aceste magazine va fi același ca și în rețelele de hipermarketuri Kaufland-România, însă, totodată, adaptat la cerințele cumpărătorilor locali. De asemenea, ni se garantează un nivel înalt de calitate și prețuri atractive. Despre aceasta compania a anunțat pe site-ul său.

Am analizat informația din sursele deschise din România, unde Kaufland activează din 2005 și pe 13 decembrie a deschis cel de-al 12-lea hipermarket în orașul Codlea, județul Brașov.

Potrivit publicației române „Ziarul financiar”, volumul vînzărilor Kaufland în 2015 s-a majorat cu 13% față de 2014, atingănd 2,4 miliarde de euro. Timp de patru ani, retailerul și-a dublat cifra de afaceri și s-a ridicat de pe locul trei pe locul întîi în România. Este prima companie din comerțul cu amănuntul din țară, care a depășit pragul de 2 miliarde de euro în volumul vînzărilor. „Kaufland-România” demonstrează o creștere uimitoare, deoarece acest indice era planificat doar în 2018, dar a fost depășit cu mult cu trei ani înainte. Explicația este în extinderea rapidă a rețelei – de la 71 pînă la 107 hipermarketuri sau cu 50%, precum și în politica prețurilor reduse și reducerea TVA la produsele alimentare în România. Este remarcabil faptul că Kaufland este lider la o mare distanță de concurenți săi: următoarea rețea Carrefour are un volum de vînzări de 1,5-1,7 miliarde de euro, Auchan – 1 miliard de euro.

În primăvara acestui an s-a anunțat că rețeaua de hipermarketuri Kaufland va construi cel de-al treilea centru logistic în regiunea Moldova (pe teritoriul țării vecine), ce va deservi magazinele din estul României și cele ce for fi deschise în Republica Moldova. Decizia privind construcția centrului a fost adoptată anume în contextul expansiunii companiei în RM (investițiile în fiecare din cele două centre precedente, potrivit http://www.zf.ro, depășesc 20 de milioane de euro).

Aceasta înseamnă că mai mult de jumătate din produsele vîndute în magazinele Kaufland din Moldova vor fi de import!

De asemenea, compania preconizează să lanseze vînzări online în 2017, utilizînd propria rețea de distribuție.
Se știe că Kaufland intenționa să centralizeze achizițiile unui tip de producție, mai ales sub propriile mărci comerciale (private label) în toate țările Europei de Est, unde este prezentă, folosind drept intermediar compania elvețiană EMD. Retailerii cu un număr total de magazine de 150 de mii în 19 țări ale lumii cu o cifră anuală de afaceri de 178 de miliarde euro solicită serviciile acestei companie, care le găsește producători.

Potrivit unuia dintre reprezentanții Kaufland, citat de Ziarul Financiar, datorită acestui fapt, compania poate face achiziții în cantități mari, iar partenerii ei din Cehia, Slovacia, Polonia, Croația, România și Bulgaria vor obține mai multe șanse pentru dezvoltare. Potrivit sursei citate, parteneriatul dintre EMD și Kaufland le va oferi producătorilor români ce colaborează cu acest operator posibilitatea de a livra producția și în hipermarketurile rețelei din alte țări.

Aici însă se ascunde una dintre capcanele puse de aceste două companii producătorilor locali: dacă doriți să vindeți în rețeaua Kaufland, atunci trebuie să o faceți, în special, sub marca rețelei. Chiar și un absolvent de liceu știe astăzi că producătorul lipsit de propria marcă comercială nu are nicio perspectivă în lumea modernă de afaceri, deoarece el poate fi înlocuit în orice moment.

Ce spun producătorii

Dar pe de altă parte, pentru aceasta producătorii locali trebuie să dispună de capacități mari și să poată negocia cu această companie, ceea ce nu este atît de simplu.

Potrivit aceleiași surse (http://www.zf.ro), furnizorii români de produse alimentare consideră că decizia Kaufland de a centraliza achizițiile sub mărcile comerciale ale retailerului va avea un impact negativ asupra pieței, deoarece producătorii vor rămîne cu producție nesolicitată. Niciun producător român nu are suficiente capacități de producție pentru a satisface asemenea cerințe. Totodată, furnizorii se plîng că Kaufland pune niște condiții foarte dure la livrarea producției sub „private label” a acestei companii, fără a ceda producătorilor din preț. „În cadrul negocierilor la nivel regional, pozițiile producătorilor vor cădea, iar cele ale retailerilor vor crește”, se arată convinși producătorii.

„Noi vedem producția sub marca comercială privată, made in Germania, deoarece producătorii germani dispun de toate condițiile pentru asemenea livrări”, spun antreprenorii români. O soluție pentru producătorii locali mici ar fi să urmeze exemplul colegilor lor francezi și să-și consolideze eforturile în lupta cu retailerii. Între timp, cultura europeană de business nu încurajează asocierea producătorilor, ei se dezvoltă individual. Precum a spus un reprezentant al unei întreprinderi mari, oricît de mare ar fi producătorul, el nu va avea niciodată suficiente puteri pentru a riposta retailerului.

Și consumatorii?

De asemenea, nu toți consumatorii români sînt mulțumiți de comportamentul Kaufland pe piața lor. A apărut comunicatul despre faptul că acest retailier (iar anterior și rețeaua Lidl din aceeași rețea) comercializează unele tipuri de producție în magazinele lui din România la prețuri mult mai mari decît în alte țări. De exemplu, pe rețelele de socializare, apoi în presă au apărut poze cu cornișoni marinați ungurești, ce se vînd în Kaufland Turda în România și în Kaufland Aachen în Germania. În primul caz, un borcan de 720 ml costa 3,36 euro (la cursul din 29 iulie), iar în al doilea, același produs se vindea cu 1,69 euro.

Site-ul http://www.activenews.ro/ s-a revoltat chiar în titlu – „Românii, vaci de muls?”. Utilizatorul rețelei de socializare Gheorghe Laurențiu Cîrnu, care a postat poza, a solicitat răspîndirea acestei poze, ca să o vadă fiecare. Compania Kaufland România a explicat aceasta prin faptul că marfa este întotdeauna mai ieftină în țara producătoare. Cine poate contesta acest lucru? Doar castraveții de import se vindeau și în România, și în Germania. În această privință în rețelele de socializare s-a iscat o discuție. Cum ar putea influența formarea prețurilor în diferite țări, de exemplu diferite cote ale TVA? „Dacă în Germania TVA la produsele alimentare constituie 7%, iar în România – 9%, tocmai diferența de 2% creează diferența de prețuri de două ori?”, se întreabă unul dintre utilizatori.

Șerban Pîrvulescu spune următoarele: „Cineva vă pune pistolul la tîmplă și vă impune să cumpărați acești castraveți? Eu cumpăr în Kaufland castraveți marinați românești, în borcan de 1,7 litri, dar nu de 720 ml, cu 7,05 lei. Cine vă oprește să procedați la fel sau să găsiți un alt magazin? Noi trăim într-o economie de piață, nu mai există nici stabilirea prețurilor, nici milă față de concurenți. De distrugerea agriculturii românești nu sînt de vină rețelele mari de magazine, ce caută doar un profit imens, nefiind organizații de binefacere, dar sînt vinovați cei care au semnat „în genunchi” cotele de producție și subvențiile, fără a ști cît de mici sînt față de ale celorlalți, fapt ce a condus la prețuri și mai mari la producția românească”.

Apropo, ce au semnat autoritățile noastre în Acordul de asociere dintre RM și UE nu se știe. Nu ar fi rău să revenim la acest subiect

„Ce trebuie să facă Kaufland? Să susțină fermierii români? Ei doresc să cumpere cît mai ieftin și să vîndă cît mai scump. De asemenea, problema de la putere este în realitate, în noi, care stau aici și comentează în loc să iasă la protest. Fermierii au ieșit la protest, iar ceilalți ce au făcut? De ce nu a venit și restul populației la protest în semn de solidaritate?”, a scris Petruș Neacșu.

Kaufland-România preferă importul?

În luna mai curent au apărut propuneri de schimbare a legislației românești privind comercializarea produselor alimentare. În special, retailul cu produse alimentare obligă pentru asemenea categorii de produse precum carnea, legumele și fructele, să fie efectuate achiziții de cel puțin 51% de fiecare tip, ce provin dintr-un lanț scurt de livrare (adică pe piața locală), precum este stabilit în politica agrară a Uniunii Europene. Excepție fac lunile de iarnă – decembrie-februarie pentru achiziția legumelor și fructelor. Această producție de import în fiecare categorie poate constitui pînă la 70% din ofertă.

Compania Kauland-România consideră că aceste cerințe nu pot fi îndeplinite în actualele condiții. Reprezentanții companiei au menționat că acest fapt va conduce la neasugurarea pieței cu producție și nu va soluționa problemele producătorilor agricoli. Adică, o mare parte dintre produsele alimentare – carnea, legumele și fructele acestui operator sînt de import.

Trebuie să înțelegem că o asemenea situație va fi și în Moldova – în marea rețea de comerț vor fi vîndute, în special, produse alimentare de import, producătorii locali nu vor putea face față condițiilor de livrare, la fel ca și cei români – pe piața lor.

„Se cunoaște apetitul românilor față de producția locală, dar nu trebuie să ignorăm dreptul alegerii libere a cumpărătorilor de a avea un sortiment cît mai larg de produse. Limitarea acestui drept ar putea fi calificat și drept încălcarea legislației europene”, a comunicat Kaufland-România, potrivit http://www.zf.ro. Reiese că dorința consumatorilor de a cumpăra producție locală poate fi ignorată?

Sub paravanul lozincilor demagogice privind drepturile consumatorului este distrusă producția mărfurilor de larg consum în țările est-europene, fără a lua în calcul faptul că fiecare consumatorul local mai este și un cetățean interesat în prosperarea țării sale. Iar dreptul cel mai important al omului este de a trăi într-o țară bogată și dezvoltată, dar nu la periferia Occidentului!

Desigur, nu întîmplător expansiunile unor asemenea „investitori” precum Kaufland au fost precedate de acordurile politice de asociere, iar apoi și de aderare la UE.

Aceste acorduri ne-au fost impuse și investitorii străini vin cu „investițiile” sale nu pentru ca moldovenii să devină mai bogați, dar pentru a-și extinde piețele de desfacere pentru producția propriilor companii, pentru a menţine nivelul de trai al alegătorilor în țările lor, pentru a ne face dependenți… Și ei pot fi înțeleși. Iar noi, în această situație i-am putea înțelege pe politicienii noștri, dacă ei nu ar juca rolul de „neînțelegători comozi”, dar:
  1. Ar introduce interdicția la utilizarea propriilor mărci comerciale în rețelele comerciale. Trebuie să delimităm clar comerțul de producție.
  2. Ar introduce taxe la importul produselor, produse în cantități suficiente în țara noastră.
  3. Ar stabili prețuri indicative la importul mărfurilor de larg consum, ce se produc în cantități suficiente în țara noastră.
  4. Ar ține cont de calitatea proastă a produselor alimentare de import (inclusiv ale celor europene), ar introduce norme ecologice dure (controlul utilizării OMG în procesul de producție, a ingredientelor artificiali și a deșeurilor).
  5. Ținînd cont de faptul că fabricile de sticlă nu sînt prea încărcate, ar fi interzis utilizarea ambalajului din plastic la producția mărfurilor alimentare.
  6. Ar fi explicat respectabilei companii Kaufland că ar fi foarte bine să acorde preferință producătorilor locali…
0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Cum evaluați decizia de a indexa pensiile cu 6% începînd cu 1 aprilie?