Tănase, despre schimbările majore din sistemul judiciar

Tănase, despre schimbările majore din sistemul judiciar

Victor SURUGIU

Marți, ministrul Justiției, Alexandru Tănase, a prezentat documentul de concept al reformei care anunță schimbări majore pentru slujitorii zeiței Themis. 

Printre acțiunile prioritare se numără restructurarea sistemului judiciar, perfecționarea regulilor de numire și demitere a justițiarilor, modificarea statutului  judecătorilor de urmărire penală și a rolului Curții Supreme de Justiție. În pofida faptului că au fost trasate măsuri de amploare, Ministerul Justiției își propune să îndeplinească cea mai mare parte dintre ele în lunile imediat următoare – pînă la încheierea mandatului actualului guvern și parlament.

Noul ”vechi” ministru

Alexandru Tănase a revenit în fotoliul de ministru după ce în decembrie 2017 PDM a anunțat demisia a șapte miniștri. Cei din PDM au explicat remanierile prin intenția de „a se concentra pe profesionalism, și nu pe criterii politice”. Alexandru Tănase a mai ocupat funcția de ministru al justiției în perioada septembrie 2009 – aprilie 2011.

Printre cele mai răsunătoare reforme inițiate de el vom numi implementarea sistemului executorilor judecătorești privați și lichidarea instanțelor economice. Funcția dată a părăsit-o după ce, în aprilie 2011, a obținut mandatul de șase ani de judecător al Curții Constituționale, iar după șase luni a fost ales președinte al instanței date. Tănase a îndeplinit funcția de președinte pînă la expirarea mandatului său în aprilie anul trecut. Din iunie 2017, el reprezintă Republica Moldova la Comisia de la Veneția a Consiliului Europei.   

După depunerea jurămîntului, chiar la prima întrevedere cu echipa Ministerului, Tănase a declarat că nu acceptă situația din sectorul justiției și intenționează să facă schimbări majore.  El a spus că a acceptat să stea în fruntea Ministerului Justiției deoarece „trebuie să folosească orice posibilitate de a schimba viața în mai bine”. La scurt timp după preluarea mandatului, noul ministru a punctat direcțiile prioritare asupra cărora va munci instituția pe care o conduce și a înaintat un șir de inițiative. 

Prioritățile reformei

Marți, în cadrul unui briefing de presă, Alexandru Tănase a prezentat documentul de concept privind direcțiile strategice și acțiunile prioritare privind reforma judiciară. Acesta se referă la măsurile urgente ce urmează să fie luate pe parcursul anului 2018. Mai mult, majoritatea schimbărilor din sfera justiției urmează a fi efectuate pînă la sfîrșitul sesiunii parlamentare de primăvară-vară. Lista sarcinilor prioritare numite de ministru include restructurarea sistemului judiciar (finalizarea reformei hărții judiciare), sporirea eficienței și transparenței lui (reforma sistemului de control judiciar asupra măsurilor preventive).

O parte dintre acțiunile planificate se referă la îndeplinirea prevederilor Acordului privind asistența macrofinanciară, semnat între Moldova și UE. Printre acestea se numără consolidarea mecanismelor de sporire a responsabilității judecătorilor și consolidarea independenței sistemului judiciar. Dintre prioritățile noii conduceri a Ministerului Justiției face parte și reforma avocaturii și a Curții Constituționale a RM. Departamentul se va preocupa și de promovarea noii legi privind organizațiile nonprofit și crearea mecanismelor pentru participarea lor eficientă la chestiunile de importanță majoră și la dezbaterile privind sfera justiției.   

Alexandru Tănase a declarat că reforma justiției, aprobată de Parlament încă în anul 2011, de-facto, a eșuat. Deoarece multe intenții au rămas nerealizate, consideră el, trebuie luate măsuri urgente pentru a schimba situația. Tănase a propus, printre altele, să se pună accent pe calitățile profesionale, integritate și responsabilizarea judecătorilor. El a constatat că schimbarea corpului de judecători cu aproape o treime încă nu a dat rezultate palpabile. 

Slujitorii lui Themis nu-și înțeleg statutul

„În conformitate cu Strategia de reformare a sectorului justiției, au fost făcute remanieri importante de cadre, însă efectul scontat lipsește, spune Tănase. Pe de altă parte, aceste 30% de judecători nou-numiți, de regulă specialiști tineri, culți, ambițioși, nu au fost implicați în scandaluri de corupție și scheme dubioase ca predecesorii lor. Acest fapt insuflă optimismul că încă în actualul mandat al Guvernului și Parlamentului vom reuși să îndeplinim planurile trasate în sfera justiției. 

Mulți dintre judecătorii care muncesc în sistem încă de pe timpurile sovietice nu-și înțeleg statutul. Independența judecătorilor nu este privilegiul lor personal, este privilegiul societății. Reforma în justiție nu poate fi făcută doar prin acțiuni administrative. La noi s-a făcut tot ce se poate face la nivel legislativ, dar problema constă în neînțelegerea de către judecători a propriului statut.”

Ministerul Justiției va insista asupra evaluării constante a judecătorilor și implementării mecanismelor grație cărora noii specialiști să nu poată ajunge în sistemul judiciar prin protecție. În același timp, se propune să fie revăzute regulile de numire a judecătorilor de care se conduce Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM). Ministerul consideră că atribuțiile ministrului justiției, procurorului general și ale șefului CSM la numirea judecătorilor trebuie limitate. „Un eșec la criteriul integrității trebuie să servească drept bază pentru eliberarea judecătorului din funcție. Acest proces poate fi foarte rapid, a menționat ministrul.

„Judecători pentru drepturi și libertăți”

Cei de la Ministerul Justiției consideră foarte necesar să se renunțe la statutul de care azi se bucură Curtea Supremă de Justiție (CSJ), care are rol de arbitru, de instanță finală. Ministerul propune ca aceasta să aibă doar atribuțiile instanței de casație. Va fi modificată procedura de examinare a dosarelor de către CSJ, care în prezent nu invită părțile la ședințele sale. „Instanța superioară trebuie să-și pronunțe decizia în dosarul unei persoane concrete în prezența acesteia”, consideră ex-președintele Curții Constituționale. 

O altă inițiativă este orientată spre schimbarea statutului judecătorilor de urmărire penală, care decid cu privire la arestul preventiv și alte metode de izolare temporară a persoanelor bănuite de comiterea crimelor. Ministerul propune ca ei să fie înlocuiți cu așa-numiții ”judecători pentru drepturi și libertăți”, care vor avea competențe mai vaste. Potrivit lui Alexandru Tănase, în acest rol vor evolua ”oameni noi, și nu foști procurori, polițiști sau judecători”.

Ministrul consideră că a sosit timpul ca pe ordinea de zi să fie pusă problema specializării justițiarilor, inclusiv împărțirea lor în judecători de cauze penale și administrative. El a explicat că scopul propunerii este ca omul să știe unde urmează se să adreseze într-o situație sau alta.

Angajații Ministerului se mai consideră că, în pofida eforturilor depuse, în țară încă nu a fost soluționată una dintre cele mai grave probleme ale instanțelor de judecată, care ține de repartizarea neuniformă a cazurilor. Dacă unii judecători fac cu greu față numărului mare de dosare, alții au o sarcină relativ mică. „Noi căutăm metode de soluționare a acestei probleme. Paradoxal, la Judecătoria Chișinău și la Curtea de Apel Chișinău s-a concentrat jumătate din numărul total de dosare. În același timp, curțile de apel Bălți, Cahul, Comrat au mult mai puține dosare, deși acolo muncesc profesioniști de același nivel. Vom examina chestiunea privind o posibilă redistribuire a sarcinilor”, a promis Alexandru Tănase. 

Se mizează pe inevitabilitatea pedepsei

Printre alte chestiuni care se vor afla în centrul atenției, el a evidențiat problema controlului judiciar asupra măsurii arestului preventiv. „În Moldova există un număr mare de arestări preventive, foarte multe condamnări. Este imposibil să schimbăm această statistică prin metode administrative. Decizia instanței trebuie să se bazeze pe actele juridice în vigoare”, subliniază Tănase. Ca urmare a modificărilor, se preconizează reducerea numărului de arestări preventive cu30-40%.

Ministerul Justiției se va ocupa și cu reglementarea sancțiunilor pentru faptele comise. În unele cazuri este prevăzută o pedeapsă prea aspră, care nu este proporțională faptelor comise. Ca urmare, consideră ministrul, în țară s-ar putea dubla numărul de pușcăriași. „Eu aș miza pe inevitabilitatea pedepsei, și nu pe sancțiunile în sine. Dacă persoana va ști că pedeapsa este inevitabilă, ea nu va încălca legea, indiferent de termenul privării de libertate pe care îl riscă”, a remarcat Tănase.

Pe ordinea de zi a Ministerului Justiției stă chestiunea îmbunătățirii infrastructurii instanțelor de judecată. Astăzi, menționează noul șef al acestuia, mulți judecători își țin ședințele în încăperi sovietice vechi. Din acest punct de vedere, Moldova este mult în urma vecinilor – România și Ucraina. Potrivit lui Tănase, Guvernul intenționează să soluționeze problemele amplasării participanților la procesele de judecată în clădiri moderne. La Chișinău, în cîteva luni se va deschide noul sediu al Judecătoriei Buiucani, edificat în conformitate cu standardele europene, și la Ungheni a fost construit un palat al justiției modern.

Cei de la Minister nu specifică de cîți bani va fi nevoie pentru efectuarea schimbărilor preconizate. Însă anterior, vorbind despre finanțarea reformei, Alexandru Tănase declara că mijloacele trebuie alocate din bugetul de stat, fără a renunța la asistența partenerilor externi ai Moldovei. 

 

 

 

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Întrebări - Răspunsuri

Întrebări arzătoare și răspunsuri la ele găsiți la noua noastră rubrică „Întrebări-Răspunsuri”


captcha

Sondaj Toate

load